”Administrația Națională de Meteorologie, în afară de a elabora prognoze și avertizări meteorologice, realizează și are expertiză în evaluarea și utilizarea modelelor numerice de prognoză a vremii, pentru realizarea simulărilor privind dispersia poluanților în atmosferă. Și oridecâteori se întâmplă un accident de acest fel, pe baza simulărilor, în funcție, sigur că da, de condițiile meteorologice, în special viteza predominantă a vântului, viteza vântului, contextul sinoptic în care ne aflăm, emitem aceste comunicate, le transmitem către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională de Protecție a Mediului și, sigur că da, toate autoritățile cu rol în gestionarea situațiilor de urgență generate de aceste fenomene”, a explicat directoarea ANM. 

Potrivit precizărilor sale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor implementează, de asemenea, un proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, în vederea realizării unui sistem integral de prognoză a calității aerului la nivel național și regional. ANM pune la dispoziție prognoze pe 12, 24 și 48 de ore, astfel încât să avem la finele proiectului, așa cum emitem prognoze de temperaturi, de precipitații, și prognoze ale calității aerului în punctele de măsurare - 144 pe care le are acum în gestionare ANPM-ul, precum și în cele 15 puncte nou-înființate. 

În ceea ce privește PNRR, Elena Mateescu a declara: ”Da, profităm de PNRR și nu doar de PNRR, dar și de PODR, Programul Operațional Dezvoltare Durabilă. De asemenea, avem în implementare proiectul de 60 de milioane de euro prin POIM, suntem prima țară care vom găzdui primul centru european din lume de agrometeorologie, vom coordona activitatea de agrometeorologie la nivelul serviciilor din Europa și, pentru că agricultura este unul dintre sectoarele vulnerabile la schimbările climatice, România va avea această oportunitate de a elabora produse și servicii climatice pentru fermierii din România și din Europa. În PNRR am introdus în componenta de gestionare a apei, suplimentarea rețelei actuale de stații meteorologice, de la 164 cu încă 300 de noi stații meteorologice pentru că avem nevoie de un grad mai bun de acuratețe”, a continuat oficialul, menționând că și în cadrul componente de secetă, vom suplimenta, de asemenea, numărul de stații.

Citește și Directorul ANM anunță: Fenomenele meteo extreme nu s-au terminat

Întrebată de moderatorul dezbaterii, Valentin Vîlcu, dacă schimbările meteorologice din ultima sută de ani sunt de bine, Elena Mateescu a răspuns: ”Nu, nu suntem în bine. Dacă luăm în considerare ultimii 20 de ani, cei mai calzi din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră, deceniul 2011-2020, cel mai cald deceniu, pentru că șapte ani din acest deceniu sunt în top-10 cei mai calzi ani din istorie, 2019 și 2020 sunt pe locurile întâi și doi ca fiind cei mai calzi și în acești ani am avut abateri termice a temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 grade Celsius, prag care este ținta Acordului de la Paris, iar dacă nu facem nimic în privința schimbărilor climatice riscăm nu vom reuși să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranță efectele pot fi asupra anumitor sectoare ireversibile. Observăm ce se întâmplă cu fenomenele extreme, periculoase. În luna iunie am emis, în acest an, 68 de avertizări meteorologice de tip nowcasting, de cod roșu. Și este pentru prima dată în istorie când emitem, în 24 de ore, mai mult de 36 de astfel de avertizări. Pentru prima dată în luna iunie am avut cod roșu de caniculă în partea de vest a țării, două zile consecutiv. Acest lucru nu face decât să confirme că, într-adevăr, schimbările observate în evoluția schimbările climatice în țara noastră nu sunt o excepție, ci o certitudine.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.