Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM a scăzut și în octombrie, pentru a doua lună la rând. Prețul este la mai puțin de jumătate față de acum două luni și ajunge foarte aproape de nivelul de acum un an, scrie Economica.net.

În octombrie 2022, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare (PZU) a fost de 1.016 lei/MWh, potrivit datelor consultate de noi.

Prețul a scăzut astfel dramatic față de nivelul lunii septembrie, cu 45% – luna trecută prețul mediu de închidere al PZU a fost de 1.855 de lei/MWh. Este a doua lună consecutivă de scădere a prețului spot, după multe luni în care prețurile au crescut continuu, ajungând în august 2022 la 2.400 de lei/MWh.

În iulie a.c. preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 1.138 lei pe MWh în luna iunie 2022, valoare cu 200% mai mare faţă de preţul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 378 lei pe MWh, potrivit raportului lunar postat pe site-ul operatorului bursier.

Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 2,5 miliarde de lei în luna iunie, în creştere cu 207% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 1%, până la 2.153.795 de MWh.

Cota de piaţă a PZU a fost de 52% în iunie, în creştere cu 2,6%.

Pe piaţa spot a OPCOM au fost înregistraţi 335 de participanţi, dintre care activi au fost 215.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.

Măsurile luate de România sprijină consumatorii

Măsurile cu care a venit România pe zona de energie au fost luate în condiţii excepţionale şi în ajutorul consumatorului casnic şi a consumatorului non-casnic, a declarat, vineri, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, Lorant Antal, la Solar Energy Bucharest Summit.

"Practic, din cauza preţului la gaze naturale, şi preţul energiei electrice a cunoscut o mărire foarte mare. Ce a făcut statul? Este extrem de important să subliniez un aspect: nouă întotdeauna ne place să formulăm critici şi să spunem că în România nu funcţionează nimic... Într-adevăr, criticile sunt foarte binevenite şi importante, pentru că, dacă formulăm critici, putem să ne dezvoltăm, dar în oglindă trebuie să fim şi realişti şi obiectivi şi să definim încă o dată condiţiile. Totuşi, măsurile cu care a venit România, începând cu Ordonanţa 118, Ordonanţa 27, iar acum Ordonanţa 119, au venit în condiţii excepţionale şi în ajutorul consumatorului casnic, după care în ajutorul consumatorului non-casnic. Am plafonat preţul la producător la 450 de lei, după care am plafonat preţul la care poate să vândă furnizorul, la 1.300 de lei pe megawatt, adică un 1,30 lei pe kilowatt/oră. În continuare, am plafonat preţul gazelor naturale acelor producători care au în proprietate capacităţi de producere a energiei electrice - Romgaz şi Petrom. Producătorii de gaze naturale sunt obligaţi ca să vândă pentru producere de energie electrică gazul numai la 100 de lei pe megawatt. Prin aceste măsuri, practic, am intervenit în acea relaţie între producător şi furnizor prin care i-am forţat, o dată să nu poată să vândă cu mai mult, adică să nu aibă interes să vândă cu mai mult de 450 de lei. Totuşi, au fost companii de furnizare care şi-au înţeles rolul lor pe piaţa românească, au înţeles că au o responsabilitate majoră faţă de consumatorii casnici şi consumatorii non-casnici şi că nu pot să-şi bată joc de acest consumator şi, într-adevăr, au contractat capacităţi şi cantităţi de energie electrică la preţuri moderate", a afirmat Antal.

Potrivit oficialului, nu trebuie scoase din context anumite măsuri sau iniţiative legislative pe zona de energie, atunci când se încearcă să se facă paralele între trecut şi prezent.

"Cred că extrem de important este să ne definim foarte clar şi condiţia în care existăm şi să nu scoatem din context anumite măsuri sau iniţiative legislative, iar când încercăm să facem paralele între trecut şi prezent să înţelegem foarte bine şi acele vremuri la care facem referire şi momentul în care trăim. Într-adevăr, contractele bilaterale, într-un fel, erau proceduri interzise, chiar dacă sună un pic mai exagerat. Dar dacă facem referire la acele vremuri, trebuie să spunem şi motivul pentru care contractele bilaterale au devenit aşa-zise 'No goes on' şi era motivul foarte simplu. La vremea respectivă a fost un preşedinte al ţării care a inventat şi definiţia 'Băieţilor deştepţi', şi acei băieţi deştepţi au operat prin astfel de contracte bilaterale. S-a ajuns la concluzia, la vremea respectivă, ca să nu mai funcţioneze piaţa pe bază de contracte bilaterale, mai ales acele contracte bilaterale fiind făcute în proporţii mai importante cu Hidroelectrica. Până în 2020, a venit COVID peste noi, în România a fost energia foarte, foarte ieftină. Şi gazele naturale, şi energia electrică au fost foarte ieftine. Toată lumea era prieten cu toată lumea, funcţiona sistemul, nici ANRE nu era foarte, foarte strict în ceea ce priveşte eventuale amenzi de cifră de afaceri. Era linişte, o condiţie de paradis... A fost o liberalizare a pieţei gazelor naturale, după care a fost o liberalizare a pieţei energiei electrice, apoi peste noi a venit situaţia geopolitică, adică războiul din Ucraina...", a explicat demnitarul.

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) a organizat, vineri, Solar Energy Bucharest Summit, primul eveniment regional care se adresează industriei producătoare de energie solară.

La eveniment sunt prezenţi producători de echipamente şi furnizori de soluţii pentru producerea energiei solare din alte ţări, precum China, Italia, Spania, Germania, Turcia, Ucraina şi Ţările de Jos. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.