Mihai Draraban a spus că România este foarte vulenrabilă la influențele economice din Europa în condițiile în care 75% din comerțt se realizează cu țările UE. ”Există aici un pericol permanent de recesiune. Aţi văzut Italia, care a anunţat oficial că a intrat în recesiune. Acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri, pentru că sunt 47.240 de societăţi cu capital italian în România. Să nu credem că firmele cu capital italian din România nu vor fi afectate de recesiunea din Italia. Şi sunt companii semnificative, să nu spun altfel”, a atenţionat oficialul CCIR.
În opinia sa, în realitate, România nu are o creştere economică mai mare de 3-4%, din moment ce Italia este în recesiune, iar Germania a anunţat un salt de doar 2%. ”Dacă Germania are un 2%, noi poate avem un 3-4%, dar mai mult nu cred, pentru că una este creşterea economică şi alta este creşterea PIB-ului. Deci, trebuie să ţinem cont de aceşti factori externi. Germania a avut o creştere de 2,2%. Numai noi umblăm cu nişte cifre din acestea de parcă ne apucăm să populăm luna. Fac apel la realism!”, a spus președintele CCIR.
Citește și: CCIR solicită demisia lui Sorin Petre Dimitriu, președintele CCIB
Daraban a precizat că a solicitat autorităţilor ca, după ce toate societăţile din ţară îşi vor publica bilanţurile contabile, să se facă o analiză clară cu privire la cifra totală de afaceri, care este profitul din exploatare, care este profitul brut, care este profitul net, care sunt pierderile şi atunci ”să vorbim de creştere exclusiv economică”.
"Ştim bine că în definiţia Produsului Intern Brut sunt variabile care nu prea ţin cont de economie, cum ar fi acel consum, un consum de marfă din import, care influenţează într-adevăr în sus PIB-ul. Şi credeţi-mă că am văzut multe ţări, inclusiv Venezuela, care acum câţiva ani - acum nici nu se mai dă PIB-ul, datorită hiperinflaţiei - dar undeva pe timpul lui Chavez se spunea că are peste 350 de miliarde de dolari PIB şi mureau de foame pe stradă. În Argentina, de asemenea. Deci, nu PIB-ul neapărat că a crescut sau micşorat este un indicator, ci trebuie să ne focalizăm pe rezultatele strict ale persoanelor juridice în România, indiferent de forma de capital, şi acolo vom trage concluzii, cât s-a plătit, cât nu s-a plătit", a explicat Daraban
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.