Comisia Națională de Prognoză a scos la licitație acum zece zile un contract de „Parteneriat” Public Privat pentru realizarea obiectivului autostrada Ploiești- Brașov. Există însă numeroase semne de întrebare și motive pentru care contractul poate ajunge un al doilea Bechtel. 

Șefii de la Compania de Drumuri susțin că este singura soluție ca bucureștenii să circule cât mai repede la munte - pe un drum la rang de autostradă. "Nimeni nu se gândește la costurile de întreținere, la morți și la oamenii cu sechele, pentru că nu avem autostradă spre munte. Statul dă bani așa cum dă, dacă vrem autostradă acum- varianta este parteneriat public-privat, dacă analizăm și costurile de după construcție- adică întreținerea. Ele sunt uriașe", au explicat șefii Companiei pentru DCBusiness. 

Reducerea numărului de accidente ca urmare a implementării proiectului, având ca rezultat direct decongestionarea unei rute aglomerate (DN1) şi punerea la dispoziția participanților la trafic a unei rute alternative mai sigure (autostrada Ploieşti - Brașov), ar conduce la salvarea a aproximativ 10 vieți omenești într-un an, conform studiilor realizate anterior pentru acest proiect de Comisia de Prognoză care au fost consultate de DCBusiness.

Guvernul nu mai vrea să aștepte

Întrebați de ce nu se utilizează fonduri europene pentru construirea acestei autostrăzi, șefii de la Drumuri au explicat că România va beneficia cu începere peste doar trei ani, după 2021, de 27,2 miliarde euro pentru politica de coeziune și că depinde ce vrem: autostradă acum sau mai încolo.

Potrivit anunțului de licitație, parteneriatul public privat va dura 50 de ani și Guvernul vrea să dea contractul autostrăzii la pachet cu tarifarea sectorului deja construit București-Ploiești. Companiile candidate au la dispoziție doar o lună pentru a își prezenta oferta și acesta este un alt indiciu al seriozității dovedite în abordarea proiectului.

Cât vom plăti să circulăm pe autostradă

Prima etapă a parteneriatului PPP include 4 ani construirea autostrăzii și 20 de ani exploatarea. La capătul acesteia autostrada ca fi amortizată în proporție de 40%. În a doua etapă, care se întinde pe 26 de ani, se va recupera restul de 60% mult mai ușor. Astfel, spune CNP, riscul de trafic va afecta doar 40% din costul investiției.

Propunerea Guvernul ia în calcul și o posibilă contribuție a sectorului public la proiect cu până la 25% din costuri, banii urmând să vină dintr-un Fond special de finanțare a contractelor PPP.

Studiul de fundamentare prezentat de CNP are la bază un tarif de 6,3 euro la kilometri la suta de kilometri pentru un automobil.

Legatura rutieră între Ploieşti şi Braşov prezintă următoarele probleme, în opinia celor de la Comisia de Prognoză:

• sectoarele de drum unde în profil transversal regăsim 2 benzi prezintă un nivel de serviciu depăşit cu mult. Este vorba de un nivel de serviciu F şi o capacitate de circulație depăşită cu peste 100%;
• sectoarele de drum unde în profil transversal regăsim 4 benzi prezintă un nivel de serviciu D sau E. Atingerea acestor nivele de serviciu presupune, conform reglementărilor tehnice în vigoare, o neaparată creştere de capacitate de circulație prin sporirea numărului de benzi;
• viteza de deplasare medie este cuprinsă între 58 si 65 de Km/h, mult sub cei minim 100 de km/h necesari la nivelul unui drum care face parte integrantă din rețeaua TEN – T;
• au fost identificate numeroase zone cu densitate mare de accidente (puncte negre);
• traseul strabate zone urbane şi localități- acest lucru conduce la o poluare şi la un grad ridicat de disconfort pentru populație, cu atât mai mult cu cât, această rută prezintă un procent ridicat de autovehicule destinate transportului de marfă. Este de menționat că localitățile importante de pe traseu nu au variante de ocolire în adevăratul sens al cuvântului.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.