Ca orizont de analiză analiștii americani au ales o perioadă de zece ani, pornind de la convingerea că evoluția inteligenței artificiale are, fără îndoială, repercusiuni multiple și uneori amețitoare. Anul trecut, Bain & Company a estimat că în următorii cinci ani, AI generativă ar putea efectua jumătate din dezvoltarea jocurilor video, comparativ cu mai puțin de 5% în prezent. La rândul său, cabinetul McKinsey este de părere că cele mai mari prefaceri vor fi experimentate de sectorul bancar, high-tech și științele vieții.

Dar petrolul? S-ar putea crede că acest domeniu nu are cum să fie incluențat de inteligența artificială. Goldman Sachs demonstrează că nu este așa. Iar un prim argument în favoarea punctului de vedere al băncii este că mari companii din domeniu menționează tot mai des AI în notele lor interne sau în ședințele cu analiști.

Pe partea de cerere, dezvoltarea AI ar urma să înregistreze progrese modeste. Banca estimează impactul la un maxim de 700.000  de barili pe zi (față de cererea de aproximativ 100 de milioane de barili pe zi) în următorii cinci până la zece ani, cu un efect asupra prețurilor de 1 până la 2 dolari pe baril. Acest impact ar fi în esență legat de „efectul de bogăție”, adică de faptul că AI facilitează creșterea PIB-ului global și, în consecință, cererea de petrol.

Un impact de 5 dolari pe baril pe termen mediu

Pe parcursul a zece ani, economiștii Goldman Sachs consideră că AI va contribui la creșterea  PIB-ul mondial cu un punct procentual (comparativ cu 2 pentru OCDE). Extrapolând elasticitatea cererii de petrol în funcție de evoluția PIB-ului, banca reține un impact pozitiv de 200.000 până la 700.000 de barili pe zi.

Pe partea de ofertă, repercusiunile sunt cele mai notabile. Goldman Sachs consideră că AI va reduce costurile de logistică, precum și costurile de foraj, îmbunătățind în același timp automatizarea anumitor procese.

„Estimăm că aproximativ 30% din costurile legate de darea în exploatare a unei sonde de șist ar putea fi reduse grație folosirii AI, alte costuri fiind determinate în mare măsură de necesarul de materiale fizice (ciment, nisip, fluide etc.) ce nu pot fi raționalizate de o manieră semnificativă”, a explicat Goldman Sachs. Acest lucru s-ar traduce pe parcursul a zece ani printr-un salt de 25% a productivității și o reducere de 7% a costurilor de exploatare a puțurilor.

Prognoză revizuită pentru Brent 

În afară de costuri, banca vede și alte efecte. Întreținerea predictivă perfecționată de inteligența artificială ar putea, de exemplu, să reducă timpul de nefuncționare a producției, în timp ce progresele inginerești în geologie, activate de inteligența artificială, ar extinde rezervele exploatabile. Eficiența extracției petrolului ar fi îmbunătățită, iar Goldman Sachs estimează că resursele ar putea crește cu 8% până la 20%, sau cu 10 până la 30 milioane de barili pe zi.

În final, Goldman Sachs cuantifică efectul la aproximativ cinci dolari pe baril pe parcursul a zece ani, ceea ce ar compensa cu mult efectul asupra cererii, de la 1 dolar la 2 dolari. „Per ansamblu, credem că AI va avea un efect negativ net modest asupra prețului petrolului pe termen mediu și lung”, conchide banca americană.

Pe termen mai scurt, Goldman Sachs și-a revizuit în scădere prognoza  pentru prețurile la petrolul marca Brent, care ar urma să oscileze între 70 și 85 de dolari pe baril. Indicele de referință internațional pentru petrol se tranzacționează în prezent la limita de jos a acestui interval, la 71,78 dolari pe baril. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.