"Cred că aliaţii vor spune cu claritate la Madrid că ei consideră Rusia ameninţarea cea mai importantă şi mai directă pentru securitatea noastră", a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unei prezentări a mizelor summitului.
"Acest summit va fi un moment de cotitură şi mai multe decizii importante vor fi luate", a afirmat el.
"Vom întări grupurile noastre de luptă în partea estică a Alianţei, până la nivel de brigadă", a precizat el.
Opt grupuri tactice sau de luptă au fost create în cadrul NATO. Ele se află în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria. Ele vor fi consolidate cu unităţi "desemnate anterior" în alte ţări ale Alianţei chemate să intervină în statele în cauză şi unde armamente grele vor fi prepoziţionate, a explicat el.
Alianţa îşi va "transforma Forţa de Răspuns" şi va spori efectivele acestei forţe de reacţie rapidă, de la 40.000 de militari în prezent, "la peste" 300.000 de militari, a adăugat el.
"Ansamblul acestor măsuri reprezintă cea mai mare remaniere a apărării noastre colective şi a prezenţei noastre de la Războiul Rece. Şi pentru a face acest lucru va trebui să investim mai mult", a avertizat el.
Aliaţii s-au angajat să dedice să consacre 2% din PIB cheltuielilor lor de apărare din 2024, dar numai nouă state din 30 au atins acest obiectiv în 2021 - Grecia, SUA, Polonia, Lituania, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Croaţia şi Slovacia.
Franţa este la nivelul de 1,90%, Italia la 1,54%, Germania la 1,44%, iar Spania, ţara organizatoare a summitului, este pe penultimul loc al clasamentului, cu 1,01% din PIB, în faţa Luxemburgului (0,58%), potrivit datelor publicate luni de NATO.
"Pentru a răspunde acestei ameninţări, obiectivul de 2% devine minimum, nu mai este un plafon", a anunţat Jens Stoltenberg.
"Nouăsprezece aliaţi au planuri clare pentru a atinge acest obiectiv până în 2024 şi alte cinci şi-au luat angajamente concrete", a subliniat el.
Citește și: NATO, avertisment cu privire la durata şi costurile militare şi economice ale războiului din Ucraina
NATO avertizează cu privire la un război de lungă durată în Ucraina.
Războiul din Ucraina ar putea ține ani de zile, a declarat duminică șeful NATO. Rusia și-a intensificat atacurile după ce Uniunea Europeană a recomandat ca Ucraina să devină candidat la aderarea la blocul comunitar. Jens Stoltenberg a declarat că furnizarea de armament de ultimă generație pentru trupele ucrainene ar spori șansele de a elibera regiunea Donbas de sub controlul Rusiei, potrivit ziarului german Bild am Sonntag.
„Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani de zile. Nu trebuie să renunțăm la susținerea Ucrainei. Chiar dacă costurile sunt ridicate, nu doar pentru sprijinul militar, ci și din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente", a declarat Stoltenberg, secretarul general al alianței militare.
Premierul britanic Boris Johnson, care vineri a vizitat Kievul, a vorbit despre pregătirile pentru un război de lungă durată.
Acest lucru înseamnă că „Ucraina primește arme, echipamente, muniții și pregătire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol publicat în Sunday Times din Londra.
„Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina își poate consolida capacitatea de a-și apăra solul mai repede decât Rusia își poate reînnoi capacitatea de atac", a mai scris premierul.
Vorbind cu reporterii sâmbătă, Johnson a subliniat necesitatea de a evita „oboseala Ucrainei". Cu forțele rusești care „avansează centimetru cu centimetru", aliații trebuie să le arate ucrainenilor că sunt acolo pentru a-i sprijini pentru o perioadă lungă de timp, a spus el.
Ucraina a primit un impuls semnificativ vineri, când Comisia Europeană a recomandat-o pentru statutul de țară candidată, o decizie pe care națiunile Uniunii Europene sunt așteptate să o aprobe la un summit în această săptămână. Citeșe mai mult AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.