Cercetătorii de la Queen's University din Belfast şi de la Universitatea Tel Aviv au analizat date culese de la peste 4.100 de specii de vertebrate terestre de pe întreaga planetă pentru a testa validitatea teoriei duratei de viaţă, predominantă în comunitatea ştiinţifică. Ei au descoperit că durata de viaţă nu afectează ratele de îmbătrânire, respingând legătura anterior acceptată între metabolism şi speranţa de viaţă.

Virusul ucigaș. Pangolinul, ”bestia neagră” a epidemiei de coronavirus

Daniel Pincheira-Donoso, coautor al studiului şi profesor-lector în evoluţie şi macroecologie la Queen's Univeristy, a declarat: "Descoperirile noastre pot avea implicaţii critice pentru înţelegerea factorilor care contribuie la extincţii, în special în timpurile moderne, când ne confruntăm cu un declin mondial al biodiversităţii, iar animalele cu sânge rece sunt deosebit de periclitate".

"Acum când ştim că speranţa de viaţă a vertebratelor cu sânge rece este legată de temperaturile din mediul înconjurător, ne aşteptăm ca speranţa lor de viaţă să scadă pe măsură ce temperaturile continuă să crească din cauza încălzirii globale a climei".

Timp îndelungat, teoria duratei de viaţă a fost acceptată pentru a explica îmbătrânirea organismelor. Potrivit acestei teorii, cu cât rata metabolismului este mai rapidă, cu atât mai mică este speranţa de viaţă. Cu alte cuvinte, rapiditatea cu care trăiesc anumite specii - viteza funcţiilor unor organe interne sau viteza cu care exemplarele încep să se reproducă - şi lentoarea altor specii - ritmul scăzut al funcţiilor organismului şi rate reproductive mici - determină durata de viaţă a acestor specii.

Acest lucru explică de ce anumite vertebrate, precum broaştele, pot trăi doar câteva luni, pe când altele, precum broaştele ţestoase, pot să trăiască peste un secol. Noul studiu pune însă sub semnul întrebării validitatea acestei teorii, care are o vechime de peste 100 de ani.

Până acum, teoria nu fusese testată la o scală globală care să cuprindă toate vertebratele terestre şi au existat limitări în trecut legate de varietatea speciilor pe care fusese testată. Potrivit studiului, publicat în Global Ecology and Biogeography, ratele de îmbătrânire la organismele cu sânge rece, inclusiv la amfibieni şi reptile, sunt legate de temperaturile ridicate.

Aceste descoperiri i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să propună o ipoteză alternativă - cu cât mediul înconjurător este mai cald, cu atât este mai rapidă evoluţia vieţii acestor vieţuitoare, fapt care duce la o îmbătrânire mai accelerată şi la o speranţă de viaţă mai scurtă. Aproape 20% din cele 10.000 de specii estimate pe plan global de şopârle, şerpi, broaşte ţestoase, crocodili şi alte reptile sunt ameninţate cu dispariţia.

Gavin Stark, principalul autor al studiului şi doctorand la Universitatea Tel Aviv, a declarat: "Legătura descoperită între speranţa de viaţă a animalelor cu sânge rece (amfibieni şi reptile) şi temperaturile ambientale ar putea să însemne că aceste specii sunt deosebit de vulnerabile la încălzirea globală fără precedent prin care trece în prezent planeta noastră".

"Într-adevăr, dacă temperaturile ambientale tot mai mari reduc longevitatea, are sens să credem că aceste specii sunt mai predispuse în faţa riscului de extincţie, pe măsură ce clima se încălzeşte", a adăugat el. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.