"Avem o problemă serioasă în piaţa muncii, o problemă structurală. Avem o participare prea mică la activitatea economică. Stimulentele pentru a munci sunt slabe. Avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti permiţându-le însă să iasă la pensie probabil în vârful vieţii lor profesionale, la 45 de ani - 50 de ani. Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie. Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite. De ce avem această pondere mare a salariaţilor cu minimum pe economie, probabil şi din motiv că mulţi dintre aceşti salariaţi primesc plăţi suplimentare la negru din dividende pe care compania le retrage la un cost fiscal mult mai mic decât dacă le-ar plăti pe statul de plată. Rezolvarea problemelor din piaţa muncii, aş spune nu neapărat în ordinea importanţei, ar însemna o reformă serioasă în sistemul de pensii în general şi stimularea prelungirii vieţii active, regândirea din temelii a sistemului de pensii speciale, care astăzi este un abuz din multe puncte de vedere, şi regândirea stimulentelor fiscale", a declarat Ionuţ Dumitru.

Economistul a participat joi la dezbaterea asupra volumelor "Economie. Lucrări selectate" şi "Economy. Selected works", care reunesc o suită de lucrări ce tratează teme din sfera economiei şi politicii economice.

El consideră că trebuie redusă povara fiscală pe munca salarială, dar trebuie crescută la alte forme de venit unde în prezent este mult mai ieftin fiscal şi se face optimizare fiscală agresivă. Ionuţ Dumitru a explicat, în context, că multe forme de venit maschează în fapt venituri salariale.

Pe lângă aceasta, Dumitru a subliniat că România se confruntă cu o disciplină financiară foarte scăzută şi a precizat că sunt companii care "arată jalnic" pe cifrele financiare, dar acţionarii sunt foarte bogaţi pe persoană fizică.

Potrivit economistului, populaţia în vârstă de 15 - 64 de ani are o pondere de circa 65% din total, similar cu alte state europene, dar ponderea acestei categorii în populaţia activă a ţării aflată în piaţa muncii este de 65%, a doua cea mai mică din UE după Italia, cu 10 puncte procentuale sub media europeană.

Pe segmentul de vârstă 55 - 64 de ani se constată că doar 46% din populaţie este activă în piaţa muncii, cea mai mică pondere din UE. El a explicat că pe segmentul acesta de vârstă doar mai puţin de o persoană din două muncesc, iar cei care sunt în afara pieţei muncii spun în proporţie de 94% că nu vor să muncească. O explicaţie pentru această situaţie este numărul relativ mare de pensionari speciali ieşiţi la pensie şi la vârste uşor peste 40 de ani. Durata vieţii active este de 31,3 ani în România, cea mai mică din UE, a mai arătat sursa citată.

Economistul a făcut referire la deficitul bugetar şi a spus că nu este clar cum se va face reducerea la sub 3% din PIB în 2024. Mai mult, el a afirmat că România are în acest moment un deficit bugetar foarte înalt, cel mai mare din Europa, de peste 6% din PIB.

"Performanţa României în materie de convergenţă este foarte bună la nivel agregat. În ultimele două decenii am avansat de la 26,4% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare în 2000 la 74,2% din media UE la paritatea puterii de cumpărare. România a avut cea mai rapidă creştere a PIB per capita din UE", precizat reprezentantul Raiffeisen Bank.

Pe de altă parte, el a spus că cifrele din 2019, pe judeţe, arată că raportul dintre cele mai bogat judeţ, care este Bucureşti, cu 263% din media UE, la paritatea puterii de cumpărare, şi cel mai sărac, Vaslui, este 6 la 1. Acesta raport este printre cele mai mari din Europa. La nivel de judeţe, din 42 de judeţe doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB per capita decât media naţională.

"Judeţele care aleargă cel mai rapid în convergenţa reală sunt Bucureşti, Cluj, Timiş, Alba, Sălaj, Tulcea şi Sibiu. Judeţele care au pierdut cel mai mult în poziţionarea relativă faţă de media naţională Covasna, Ilfov, Constanţa, Harghita, Mureş, Galaţi, Vrancea, Bihor şi Bacău. Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor. Avem regiunea Bucureşti - Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un nivel al PIB per capita, încă o dată Bucureşti + Ilfov 164% din media Uniunii Europene. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Koln. Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte avem şi regiunea de Nord Est a ţării pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană", a spus Ionuţ Dumitru.

Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei "Biblioteca Băncii Naţionale a României", concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialişti Băncii Naţionale a României pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.