"Dacă ne uităm la economia României anul acesta am avut două obiective. Am început cu un obiectiv economic cu un mandat de tranziţie. La început am spus că e o perioadă de tranziţie, menţinem economia pe linie de plutire anul acesta, nu facem mişcări bruşte, nu umblăm la Codul fiscal şi nu am făcut acest lucru. Şi pregătim alegerile. Acesta era mandatul în noiembrie anul trecut. Lucrurile s-au modificat pe parcurs şi mandatul s-a transformat în a păstra atât economia sănătoasă, deci capacitatea de producţie să nu fie distrusă, cât şi angajaţii să fie sănătoşi într-o criză de sănătate şi economică dublă pe care a trebuit să o traversăm şi încă o mai traversăm. Cred că o vom traversa şi în perioada următoare. Nu cred că se va termina anul acesta. De aceea trebuie să fim precauţi", a declarat Cîţu.

Acesta a spus că revenirea economiei în "V" este o certitudine confirmată de cifre.

"La început foarte mulţi au fost sceptici că ceea ce facem va ajuta economia, dar cifrele au început să apară şi confirmă că ceea ce am făcut noi a fost bine. Au apărut acum câteva zile cifrele pentru vânzări, cifrele de afaceri cu vânzări de amănuntul, comerţul cu amănuntul. Acolo este clar că scenariul meu de bază cu care v-am "atacat" în ultima perioadă cu revenirea economiei în "V" este confirmat de cifrele din economie. Astăzi au mai apărut două cifre importante. În primul rând, avem o creştere a venitului net mediu în economie cu 8,1% faţă de anul trecut aceeaşi lună. Deci, în plină criză economică globală, în România veniturile nete medii în economie au crescut faţă de anul trecut cu 8,1%", a susţinut ministrul Finanţelor.

El a spus că deşi se aştepta la o cădere a economiei în trimestrul doi, investiţiile au avut o contribuţie pozitivă.

"Au venit detaliile referitoare la ceea ce s-a întâmplat în semestrul doi. Contribuţia sectoarelor din economie la contracţia din semestrul doi. Ştim foarte bine că în trimestrul doi economia a fost în mare parte în stare de urgenţă. Ne aşteptam la o cădere a economiei, dar apare un fenomen foarte important acolo. Este pariul pe care l-am făcut şi când am preluat guvernarea şi pe care îl menţinem. Investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la trimestrul doi. Au redus din acea cădere investiţiile în primul semestru, de 1,2 puncte procentuale. Faptul că am investit, suma investită după aproape şase luni de zile este de 24 de miliarde de lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. Am făcut acest lucru într-o perioadă de criză pentru că am învăţat lecţia crizei din 2008. Lecţia crizei din 2008 a fost injectăm lichiditate în economie, injectăm lichiditatea existentă. Numai că România nu este Germania sau cum este Franţa, este o ţară cu resurse limitate şi a trebuit să injectăm resursele acolo unde vedeam cel mai bun randament", a afirmat Cîţu.

Citește și Cîțu: Este nevoie ca politica fiscală şi monetară să lucreze împreună

Ministrul a menţionat că în perioada de criză au fost implementate trei măsuri considerate a fi importante.

"Şomajul tehnic, care a fost după aceea continuat cu 41,5% din salariu pentru cei care au fost în şomaj tehnic, iar acest lucru este un efort de aproape un miliard de lei. Amânarea ratelor la bancă pentru 300.000 de clienţi pentru nouă luni de zile este cea mai generoasă măsură adoptată în Uniunea Europeană. Şi după aceea IMM Invest, unde deja plafonul de 15 miliarde a fost aproape folosit, a crescut la 20 de miliarde. Asta înseamnă bani în economie garantaţi. Aproape 20 de miliarde vor fi garantaţi în economie", a subliniat Cîţu.

Conform ministrului, 127 de miliarde de lei au fost injectaţi în economie, motiv pentru care România a avut o scădere mai mică decât anticipau specialiştii.

"Am făcut un calcul, suma injectată în economie în primele 7-8 luni de zile este de 127 miliarde de lei. Asta explică şi faptul că România a avut în primul semestru o scădere mai mică decât anticipau toţi cei care au făcut aceste estimări. Este economia care are un prim trimestru cu o creştere economică, este economia care are un deficit mai mic decât media Uniunii Europene şi o estimare de contracţie de anul acesta mai mică cu mult decât cele din Uniunea Europeană. Faptul că am avut această constrângere de a folosi banii cât mai eficient poate că ne-a ajutat. Nu s-a terminat. Criza din sănătate continuă, criza economică continuă şi în continuare vom lua măsurile pentru a reduce cât mai mult din acest efect al crizei economice globale asupra tuturor economiilor", a mai spus Florin Cîţu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.