Guvernul german se așteaptă la o scădere a economiei pentru al doilea an consecutiv. Încetinire producției industriale, scăderea exporturilor și creșterea costurilor energiei sunt considerate principalele cauze.

Ministerul german al Economiei se așteaptă ca economia să se contracte în 2024 pentru al doilea an consecutiv, prognozând acum o contracție de 0,2% în loc de estimarea sa anterioară de creștere de 0,3%, a relatat duminică publicația germană Süddeutsche Zeitung, citată de Deutsche Welle.

„În loc să câștige un impuls, economia continuă să fie caracterizată de o reticență generală a consumatorilor de a cheltui”, arată analiza.

Însă guvernul are o perspectivă mai optimistă pentru anii următori, ministerul urmând să anunțe miercuri că se așteaptă la o creștere de 1,1% anul viitor, față de 1% în prognoza anterioară.

Până în 2026, economia ar urma să crească cu 1,6%, se mai arată în analiză.

Un proces anevoios

În 2023, Germania a fost singura mare economie avansată care s-a contractat, fiind afectată de efectele încetinirii activității industriale, de scăderea comenzilor la export și de creșterea prețurilor la energie ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Au existat speranțe că scăderea inflației și reducerile ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană ar putea susține economia în acest an, însă cererea slabă pe plan intern și extern a anulat în mare măsură acești factori pozitivi.

Perspectivele pesimiste ale guvernului sunt împărtășite de cele mai importante institute economice din Germania, care, de asemenea, și-au redus recent previziunile și prevăd fie stagnare, fie o contracție de 0,1% în acest an.

Acestea sunt și mai prudente în previziunile lor pentru următorii doi ani, reducându-și estimarea de creștere pentru 2025 la 0,8%, de la 1,4% anterior, și preconizând o creștere de doar 1,3% în 2026.

În plus față de dificultățile economice ale Germaniei, țara se confruntă și cu provocări precum concurența crescândă din partea Chinei, deficitul de lucrători calificați și problemele asociate cu tranziția de la combustibilii fosili la energiile regenerabile.

Planuri de redresare a economiei

Ministrul economiei, Robert Habeck, a declarat pentru Süddeutsche Zeitung că „inițiativa de creștere” propusă de guvern va juca un rol major în redresarea economică.

Printre măsurile prevăzute de Berlin se numără reducerea impozitelor, reducerea prețurilor la energie pentru industrie, reducerea birocrației, stimulente pentru persoanele în vârstă să continue să lucreze și condiții mai atractive pentru lucrătorii străini calificați.

„Economia germană poate crește semnificativ mai puternic în următorii doi ani dacă măsurile sunt puse în aplicare pe deplin”, a declarat Habeck.

Performanțe slabe în trimestrul al doilea

Economia Germaniei s-a contractat în mod neașteptat în al doilea trimestru, după ce a evitat o recesiune la începutul anului, iar inflația din iulie a crescut, arătând dificultățile continue ale celei mai mari economii din zona euro.

Produsul intern brut al Germaniei s-a contractat cu 0,1% în al doilea trimestru comparativ cu perioada precedentă de trei luni, au arătat marți datele preliminare ale biroului de statistică.

Analiștii intervievați de Reuters prevăzuseră o creștere trimestrială de 0,1% în termeni ajustați, după o creștere economică de 0,2% în primul trimestru.

Germania a fost cea mai slabă economie majoră anul trecut, cu o contracție a produsului intern brut de 0,3%, și a fost aproape de recesiune la începutul anului 2024 - afectată de o combinație de obstacole ciclice și structurale.

În al doilea trimestru, Germania a fost din nou codașă în rândul marilor economii, iar divergențele în materie de creștere s-au accentuat: În timp ce economia germană s-a contractat, Franța și Spania au înregistrat rezultate mai bune decât se preconiza, iar Italia și-a menținut poziția.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.