Jumătate din ţările democratice se confruntă cu o erodare a sistemului lor politic, intensificată de războiul din Ucraina şi de criza economică, potrivit unui raport publicat miercuri de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA International) cu sediul în Suedia. „Vedem acum factori extrem de nefavorabili pentru democraţie, care sunt intensificaţi de consecinţele provocate de criza economica declanşate de pandemie şi de consecinţele economice ale războiului din Ucraina”, a declarat Kevin Casas-Zamora, secretarul general al institutului. În opinia sa, acest declin poate avea ca rezultat, de exemplu, o punere sub semnul întrebării a credibilităţii alegerilor, atacuri la adresa statului de drept sau chiar obstacole în calea spaţiului civic, se arată în raportul IDEA International, citat de Agerpres.

Democraţiile cu cea mai gravă eroziune democratică, pe care raportul le cataloghează drept „în declin” şi care includ Statele Unite începând de anul trecut, precum şi Brazilia, Ungaria, Polonia, India şi Mauritius, au crescut de la şase la şapte în 2022, odată cu adăugarea El Salvador.

Americanii au probleme

În opinia lui Kevin Casas-Zamora, cazul Statelor Unite este unul deosebit de îngrijorător. Conform raportului, SUA se confruntă cu probleme de polarizare politică, disfuncţionalităţi instituţionale şi ameninţări la adresa libertăţilor civile. „Acum este clar că această febră nu s-a domolit odată cu alegerea unui nou executiv”, consideră Casas-Zamora. Potrivit acestuia, acest lucru se traduce în special în niveluri incontrolabile de polarizare şi încercări de „compromitere a credibilităţii rezultatelor electorale fără nicio dovadă de fraudă”. El consideră că SUA au făcut şi un „pas vizibil înapoi” în ceea ce priveşte drepturile sexuale şi reproductive, „ceea ce este foarte excepţional deoarece majoritatea ţărilor (...) progresează în termeni de extindere a drepturilor sexuale şi reproductive”.

Din cele 173 de ţări acoperite de raport, 52 dintre democraţii sunt în declin, iar 27 de ţări s-au orientat către autoritarism, mai mult decât dublul celor care s-au orientat spre democraţie. Aproape jumătate din regimurile autoritare şi-au intensificat represiunea în 2022, Afganistan, Belarus, Cambodgia, Comore şi Nicaragua înregistrând un „declin general”. În Asia, unde doar 54% din populaţie trăieşte într-o democraţie, autoritarismul este în creştere, în timp ce continentul african rămâne „solid” în faţa instabilităţii, în pofida numărului mare de provocări cu care se confruntă. La zece ani de la Primăvara Arabă, Orientul Mijlociu continuă să fie „cea mai autoritară regiune din lume” şi numără doar trei democraţii: Irak, Israel şi Liban.

Nici Europa nu stă prea bine

În Europa, aproape jumătate din democraţii, adică 17 ţări, au suferit o eroziune democratică în ultimii cinci ani. „Democraţiile se luptă să echilibreze eficient medii marcate de instabilitate şi anxietate. Populismul continuă să câştige teren în întreaga lume, pe măsură ce inovaţia şi creşterea stagnează sau sunt în declin”, se arată în raport.

Se observă, de asemenea, „tendinţe îngrijorătoare” chiar şi în ţări cu niveluri medii sau ridicate ale standardelor democratice. În ultimii cinci ani nu s-au mai înregistrat progrese în cazul niciunui indice utilizat în studiile think-tank-ului suedez, o parte revenind la acelaşi nivel ca în anii 1990, potrivit raportului.

„Sistemele democratice s-au prăbuşit într-adevăr în ultimele două decenii şi aceasta a devenit o problemă arzătoare a epocii noastre”, consideră Casas-Zamora. Cu toate acestea, există şi semne de progres. Raportul arată că populaţiile se unesc pentru a determina guvernele să răspundă cererilor secolului al XXI-lea, de la drepturile de reproducere în America Latină până la protestele împotriva schimbărilor climatice ale tinerilor din întreaga lume, potrivit DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.