România în cei 166 de ani de activitate de extracție a țițeiului și gazelor naturale a realizat un număr aproximativ de 54.615 sonde, dintre care:

sonde active: 10.701

sonde inactive: 43.914.

În această perioadă s-au construit cca 2.250 instalații tehnologice destinate activității de producție țiței și gaze, dintre care cca 110 stații de comprimare gaze, aproximativ 50 compresoare de gaze altele decât cele din stațiile de comprimare, aproximativ 400 SRM (stații de măsură și reglare gaze - interfața cu TRANSGAZ și cu operatori de distribuție gaze) și  panouri de măsură (PM) și cca 50 stații uscare gaze, 15 stații de dezbenzinare, foarte multe manifolduri de producție de pe teren, MPSKID-urile (metering point-uri automatizate), baterii cazane abur și apă caldă, G2P (unități de producere a energiei electrice din gaz) și CHP-uri (unități de producere a  energiei electrice și termice din gaz), instalații ce vor intra sub incidența prevederilor Regulamentului pentru reducerea  emisiilor de metan în sectorul energetic (ex: pentru LDAR – programul de detectare si remediere a scăpărilor de gaze, MRV – programul de măsurare, raportare si verificare a scăpărilor de gaze și limite pentru arderea si ventilarea gazelor la cos).

Propunerea de Regulament European interzice de la momentul intrării lui în vigoare evacuarea gazelor în atmosferă și arderea gazelor la faclă, cu excepția unor cazuri stipulate expres și la randamente de ardere de peste 98%. Astfel, se impune transformarea instalaților tehnologice din sisteme de producție deschise în sisteme de producție închise, astfel încât să se prevină disiparea în mediu a emisiilor de metan.

Instalațiile tehnologice pentru exploatarea țițeiului și gazelor au fost construite în conformitate cu legislația în vigoare la momentul edificării lor, fiind realizate în diferite perioade de timp. Astfel, instalațiile care sunt construite în sistem deschis,  nu vor mai fi permise după intrarea în vigoare a Regulamentului, care nici nu prevede o derogare pentru țări care au zecii de mii de sonde și de instalații de producție, așa cum este cazul României.

Realist vorbind, ținând seama de numărul mare de instalații din zona de extracție țiței si gaze naturale care ar trebui înlocuite în România, de capacitatea de proiectare, construcții montaj, timpul de obținere a avizelor și autorizațiilor, ar fi  necesari cel puțin 10 ani pentru a duce la îndeplinire o astfel de obligație și cheltuieli de miliarde de euro.

Concluziile studiului AEI - Analiza impactului propunerii de Regulament european privind metanul asupra industriei extractive de tiței  și gaze din  România, realizat de Dumitru Chisălită - Expert Judiciar Petrol și Gaze pentru România/Expert European Extrajudiciar Petrol și Gaze Agreat de Asociatia Experților Europeni de la Paris și Mihaela Bălănescu - Expert Tehnic al Organizației Națiunilor Unite – Convenția Cadru privind Schimbările Climatice (UNFCCC) pentru verificarea inventarelor naționale de emisii de gaze cu efect de seră, scot în evidență următoarele:

scăderea semnificativă a emisiilor de metan în intervalul 1989 – 2020 la nivelul României, demonstrează punctual comportamentul responsabil al operatorilor din sectorul de producție țiței și gaze care și-au adus contribuția și în lipsa vreunui Regulament privind emisiile de metan și au făcut eforturi susținute în sensul investițiilor graduale în infrastructura de producție pentru a elimina riscurile emisiilor de gaze cu efect de seră la un nivel sustenabil.

• valoarea maximă estimată a emisiilor fugitive de metan din sondele inactive/abandonate este de 0,96 kt CH4/an, aceasta reprezentând 0,1 % din emisiile de metan la nivel național, sub nivelul erorii de măsurare a metanului.

• având în vedere costurile estimate a se cheltui în sectorul de extracție țiței și gaze pentru conformarea cu acest Regulament, aceste sume vor afecta fezabilitatea exploatării în anumite câmpuri, costurile adiționale ce survin din implementarea măsurilor propuse de acest proiect de Regulament având ca efect reducerea investițiilor în activitatea propriu-zisă de extracție si producție, care să permită menținerea unui anumit ritm de extracție a țițeiului și gazelor   naturale, dar vor afecta  și fezabilitatea unor câmpuri marginale de țiței si gaze care nu vor mai putea să fie exploatate datorită costurilor mai mari decât veniturile pe care le generează. În consecință, se va reduce   perioada de exploatare a zăcămintelor și astfel se vor reduce cantitățile anuale de hidrocarburi extrase în România cu cca. 16%, crescând importurile de hidrocarburi  în România.

• pentru a monitoriza, analiza și reduce emisiile de metan, vom cheltui peste 1 mld EURO, care estimativ reprezintă o diminuare a emisiilor cu cca. 8,5 kt CH4/an, iar emisiile suplimentare urmare a transportului și importului de gaze suplimentare, urmare a scăderii producției interne de gaze, ar fi de cca 9,4 kt CH4/an. Astfel, în final vom avea mai multe emisii de metan în atmosferă pe plan mondial decât înainte (emisiile aferente transportului gazelor suplimentar a fi importate vor fi mai mari decât cele previzionate a se obține din acțiunile întreprinse conform Regulamentului)!

Impactul Regulamentului european asupra prețului la consumatorul final se prezintă astfel:

• consumatorii casnici - creșterea prețului la consumatorul casnic față de prețul actual plătit de consumatorul casnic este estimat a fi de 6%, dar cu o creștere a impactului asupra Bugetului de Stat cu cca. 0,9 mld lei în 2024 și cu cca. 0,22 mld în Q1 2025. După 1 aprilie 2025, moment în care legea nu mai prevede existența unui preț plafonat, prețul plătit la populație va fi cu până la 31% mai mare.

• consumatorii non-casnici cu consum sub 50.000 MWh/an – pentru majoritatea consumatorilor nu va exista o creștere a prețului față de prețul actual. Va exista o creștere a impactului asupra Bugetului de Stat cu cca. 2,77 mld lei / 2024 și cu cca. 0.69 mld în Q1 2025. După 1 aprilie 2025, moment în care legea nu mai prevede existența unui preț plafonat, prețul plătit va fi cu până la 31% mai mare.

• consumatorii non-casnici cu consum peste 50.000 MWh/an – va exista o creștere a prețului cu până la 31% .

În acest context, propunerile Studiului pleacă de la necesitatea unei construcții corecte a legislației care să permită realizarea activităților fără a atenta la securitatea energetică și socială a nici unei țări europene, și cuprind:

1. Modificarea definiției sondelor ”permanently plugged and abandoned” prin eliminarea sintagmei „and will not be re-entered, ”

2. Creșterea limitelor minime de detectare precum și a celor pentru efectuarea reparațiilor, întrucât conform articolului 14, acestea sunt la o valoare extrem de scăzută. În caz contrar se pot produce următoarele consecințe: prelungirea perioadei necesare pentru realizarea reparațiilor și, pe de altă parte, măsurile de detectare și reparare ar putea genera un nivel de emisii mai mare decât nivelul emisiilor aferente scăpărilor detectate. Așa cum este tratat acest articol în propunerea de Regulament, ar putea cauza o scădere a calității inspecțiilor – de exemplu în alte State Membre precum Germania sau Austria, standardele sunt deja foarte ridicate și sunt dezvoltate de companiile de expertiză avizate care execută astfel de inspecții. De asemenea, frecvența inspecțiilor nu va rezolva problema emisiilor. În plus, este necesar să se țină cont de standardele de calitate ale infrastructurii și a materialelor utilizate, precum și a circumstanțelor exterioare, cu atât mai mult cu cât scurgerile nu se produc în mod regulat. În cazul producerii lor, imediat ce sunt detectate, acestea sunt reparate. În acest sens propunem aceste limite după cum urmează:

a. ”Remote survey” - 10.000 ppm limită de detecție și reparare;

b. ”Contact source level survey” - limită de detecție la 500 ppm; limită de reparații 10.000 ppm.

3. Cu referire la articolul 14 - Leak detection and repair – propunem acordarea de derogări pentru țările care dețin mai mult de 5.000 de sonde active și peste 2.000 de instalații de productie  sub următoarele aspecte:

a. astfel, frecvența programelor de detecție și reparație, să fie după cum urmează:

”Remote survey” – detecție și reparație - frecvență anuală.

”Contact source level survey” – detecție și reparație - frecvență anuală.

b) Cu referire la articolul 12 – Monitoring and reporting propunem extinderea termenelor impuse pentru măsuratori și verificări după cum urmează:

i. 24 de luni pentru ”Report quantification for all sources”,

ii. 36 luni pentru ”Report quantification for operated assets”

c) Cu referire la articolul 15 – Limits for flaring and venting, propunem acordarea unui termen de grație de 10 ani pentru conformarea transformării instalațiilor de productie din sisteme de productie deschise în sisteme închise.

4. Cu referire la articolul 18 – Inactive wells, propunem eliminarea obligativității monitorizării emisiilor fugitive de metan din sondele abandonate până la obținerea de informații verificate privind nivelul acestor emisii în țările UE27. Aceste date se vor obține prin aplicarea metodologiei IPCC 2019 în realizarea inventarelor naționale de gaze cu efect de seră transmise către UNFCCC.

Studiul în extenso se poate descărca de AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.