Rectificarea bugetară, o necesitate urgentă, dar insuficientă

Costin a subliniat că măsurile propuse sunt departe de a soluționa problemele fundamentale ale bugetului și arată o lipsă de prudență în gestionarea resurselor financiare.

Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise. Prima este ajustarea prognozei de creștere economică reală pentru anul 2024, care va scădea de la 3,4% la 2,8%. Costin consideră că această ajustare ar fi trebuit să genereze mai multă precauție în alocarea resurselor, având în vedere că economia va încetini în perioada următoare.

Cheltuieli nesustenabile și riscul unui deficit bugetar în creștere

A doua premisă, potrivit liderului sindical, se referă la cheltuielile bugetare care nu mai pot fi acoperite din resursele alocate pentru acest an. Rectificarea bugetară include o suplimentare de fonduri pentru proiecte cu finanțare europeană și alte categorii de cheltuieli esențiale, dar veniturile suplimentare sunt nesemnificative, fiind susținute doar de ideea unei mai bune colectări.

„Dacă acest argument ar fi real, Guvernul nu ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală”, a punctat Costin, referindu-se la faptul că problemele legate de colectarea veniturilor nu au fost soluționate prin măsuri sustenabile.

Din cele 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare incluse în rectificarea bugetară, doar 23,6 miliarde de lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde provenind din creșterea deficitului bugetar. Acest deficit suplimentar va atrage după sine creșteri majore ale cheltuielilor cu dobânzile, pe lângă impactul imediat asupra bugetului public. În prezent, România plătește lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul veniturilor obținute din vânzarea Petrom, a subliniat președintele BNS.

Creșterile de cheltuieli: Personal, dobânzi și asistență socială

Costin a detaliat principalele categorii de cheltuieli care vor crește în urma rectificării bugetare. Este vorba despre o majorare de 8,8 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, 3 miliarde pentru dobânzi, 3 miliarde pentru transferuri și 5 miliarde pentru asistență socială. De asemenea, fondul unic de asigurări de sănătate va primi o suplimentare de 11,3 miliarde de lei.

Aceste majorări reflectă, în opinia lui Dumitru Costin, o lipsă de coerență în gestionarea bugetului public și o tendință de a adânci deficitul, fără a lua în considerare consecințele pe termen lung.

Bugetul pentru 2024, „prost și nerealist”

Una dintre cele mai dure acuzații aduse de liderul BNS este că bugetul pentru 2024 a fost prost conceput și nerealist. El a explicat că deficitul bugetar pentru primele șapte luni din 2024 este aproape dublu față de perioada similară din 2023: 71 de miliarde de lei în 2024 comparativ cu 38 de miliarde de lei în 2023. Această diferență semnificativă indică o proastă gestionare a resurselor și o proiecție bugetară care nu reflectă realitățile economice.

„Modul în care s-a făcut această rectificare bugetară arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros. Vom avea parte de tăieri semnificative de cheltuieli și de taxe și impozite mai mari”, a avertizat Costin.

Amnistia fiscală, un semn al slăbiciunii în colectarea veniturilor

Președintele BNS a subliniat că amnistia fiscală recent aprobată de Guvern este o dovadă clară a problemelor legate de colectarea veniturilor. El consideră că, în loc să adopte măsuri de amnistie, Executivul ar fi trebuit să ia măsuri concrete pentru îmbunătățirea colectării fiscale.

„Dacă colectarea veniturilor ar fi fost cu adevărat eficientă, n-ar fi fost nevoie de amnistie fiscală. Aceasta arată că sistemul actual nu funcționează corect și că măsurile luate până acum sunt insuficiente”, a adăugat Costin.

Cine va plăti prețul rectificării bugetare?

Întrebarea fundamentală, în opinia lui Dumitru Costin, este cine va suporta costurile acestor măsuri economice și financiare. În condițiile în care rectificarea bugetară nu reușește să acopere integral cheltuielile suplimentare și deficitul continuă să crească, efectele negative vor fi resimțite în anii următori, prin tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe și impozite.

„Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri și cât de dur va fi impactul asupra economiei și a cetățenilor”, a concluzionat președintele BNS.

2025, un an al austerității și al taxelor mai mari

Liderul sindical a încheiat declarațiile cu o previziune sumbră pentru 2025. El a avertizat că anul viitor va aduce un val de măsuri de austeritate, tăieri de cheltuieli și o creștere a poverii fiscale pentru populație. În acest context, Costin a făcut apel la prudență și responsabilitate din partea autorităților în gestionarea bugetului public, pentru a evita o criză economică de proporții.

Astfel, Dumitru Costin a tras un semnal de alarmă cu privire la modul în care Guvernul gestionează resursele bugetare, avertizând că măsurile actuale vor genera probleme serioase în anii următori, atât pentru economie, cât și pentru cetățeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.