Facturile de energie electrică și gaze au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, în majoritatea țărilor din UE, după creșterea vertiginoasă, o urmare a conflictului din Ucraina.

În a doua jumătate a anului 2023, prețurile medii la energie electrică pentru consumatorii casnici din UE, au scăzut cu 3% (28,5 EUR la 100 kWh) în comparație cu prima jumătate a anului. Prețurile medii la gaze pentru gospodării în a doua jumătate a anului 2023 în UE au scăzut cu 5% (11,3 EUR la 100 kWh) în comparație cu prima jumătate a anului 2023.

Prețurile gazelor naturale în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai ridicate în Suedia, Irlanda și Țările de Jos și cele mai scăzute în Ungaria, Croația și România. Prețul gazelor naturale pentru gospodăriile din Suedia a fost de peste șase ori prețul practicat în Ungaria și cu 84 % mai mare decât prețul mediu UE.

Creșterea mai mare a prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici între Semestrul II 2023 și Semstrul II 2022 au fost în Lituania (67,7 %), Polonia (24,3 %) și Slovacia (22,4 %). Cele mai mari scăderi în aceeași perioadă au fost în Grecia (-42,1 %), Danemarca (-41,3 %) și Bulgaria (-40,1 ​​%). Costul energiei a fost principalul motor al schimbărilor de preț al gazelor.

România a avut în semestrul II 2023 al 3 cel mai mic preț la gaze naturale din UE pentru consumatorii casnici.

Prețurile energiei electrice au scăzut în 13 țări din UE în a doua jumătate a anului 2023. Scăderile de preț au rezultat din dinamica pieței, dar au fost parțial compensate prin reducerea sau eliminarea măsurilor de reducere a consumului la nivel național.

În moneda națională, cea mai mare creștere a prețului energiei electrice pentru casnici a fost în Țările de Jos (+86%). Creșteri mari au fost înregistrate și în Cehia (+83%), Polonia (+35%) și Germania (+20%). Scăderi mari ale prețului în moneda națională s-au înregistrat în Danemarca (-39%), Spania (-30%) și Suedia (-20%).

Exprimate în euro, prețurile medii la energie electrică pentru uz casnic în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai scăzute în Ungaria (11,3 EUR la 100 kWh), Bulgaria (11,9 EUR) și Malta (12,8 EUR) și cele mai ridicate în Germania (40,2 EUR), Irlanda (37,9 EUR). ) și Belgia (37,8 €). 

România a avut în semestrul II 2023 al cincelea cel mai mic preț la energie electrică din UE pentru consumatorii casnici.

Prețurile gazelor și energiei electrice în standardul puterii de cumpărare

Prețurile la gaz pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 sunt prezentate în raportul Eurostat privind standardul puterii de cumpărare (PPS), grupând țările disponibile în șase categorii, cu categorii de prețuri la gaze variind de la peste 15 PPS la 100 KWh până la sub 6,5 PPS la 100 KWh. KWh. Povara finală pentru consumatori este calculată pe baza consumului propriu. Prețurile la gaz pentru 100KWh, exprimate în standardul puterii de cumpărare, au fost cele mai ridicate în Lituania (19,32 PPS), Suedia (17,85 PPS) și Portugalia (16,3 PPS). Cele mai mici prețuri la gaze bazate pe PPS au fost în Ungaria (5,1 PPS) și Luxemburg (6,5 PPS).

Prețurile la energie electrică pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 sunt prezentate în standardul puterii de cumpărare (PPS) , grupând țările disponibile în șase categorii, cu categorii de prețuri la energie electrică variind de la peste 35 PPS la 100 KWh până la sub 15 PPS per 100 KWh. Povara finală pentru consumator depinde de propriul consum. Prețurile la energie electrică bazate pe PPS au fost cele mai ridicate în Cehia (38,7) și Cipru (37,9). Cele mai scăzute prețuri la energie electrică bazate pe standardul puterii de cumpărare au fost observate în Malta (14,3) și Luxemburg (15,4).

România a avut în semestrul II 2023 al 9 cel mai mic preț la gaze naturale din UE pentru consumatorii casnici raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.