Noul program de guvernare prevede, la capitolul Energie, că plafonarea temporară a prețului energiei, compensarea facturilor la energie şi amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil va fi menținută până la sfărșitul anului anului curent. Și, de asemenea, că se vor face trimestrial analize cu privire la eventuale adaptări legislative ținând cont de evoluțiile prețurilor gazelor și energiei electrice în Europa.
Asociația Energia Inteligentă a publicat, recent, o analiză, din care reiese că, prețul plafonat la gaze este astăzi cu 25% mai mare decât prețul pieții la consumatorii casnici și cu 38% mai mare decât prețul pieții la consumatorii non casnici. Concret un consumator casnic care locuiește într-o casă medie ca și suprafață și izolație va achita în plus datorită prețului plafonat circa 1.500 lei/an, în cazul unui apartament mediu încălzit cu gaze se va plăti în plus datorită prețului plafonat în jur de 900 lei/an.
Pentru că așa prevede legea
Contactat de redacția DCBusiness și întrebat de ce nu se renunță la această plafonare, în condițiile în care însăși Comisia Europeană a recomandat acest lucru, analistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligență, a răspuns foarte simplu:
”Pentru că așa spune legea. În momentul de față, legea stabilește ca această plafonare să se aplice până în 31 martie 2025 și, ținând cont de o chestiune foarte simplă, și anume că 2024 este an electoral, nu cred că se va întâmpla o modificare pe această linie. Este o lege, votată în Parlament, promulgată de președintele României și, prin urmare, până în martie 2025 se vor menține aceste măsuri. Este o lege care trebuie respectată de toți”, a subliniat Dumitru Chisăliță.
Întrebat în legătură cu prioritățile de care ar trebui să țină cont ministrul propus la Energie, Sebastian Burduja, care a primit astăzi aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din cele două camere ale Parlamentului, Dumitru Chisăliță a subliniat că sunt foarte multe lucruri care ar trebui rezolvate.
Foarte multe de rezolvat
”Este clar că sunt foarte multe lucruri care ar trebui să fie rezolvate. Iar multe dintre ele ar trebui să fie pe locul întâi. Dar cel mai și cel mai important lucru care trebuie făcut este elaborarea unei Strategii energetice, pentru că Ministerul Energiei este cel în măsură să întocmească o astfel de strategie. Aceasta ar trebui să fie prioritatea zero.
În privința celorlalte priorități, dacă putem să spunem așa, a doua, a treia, a patra, a cincea, toate vor fi derivate din Strategia energetică. În funcție de ce se va stabili, care vor fi direcțiile pe care se va merge, va exista o anumită structură. Ca direcție ulterioară, trebuie să ne preocupe foarte mult modul în care companiile care sunt în subordinea Ministerului Energiei desfășoară un management adecvat, corect și performant. Un element care trebuie, de asemenea, luat în considerare, dar el derivă tot de modul în care Strategia energetică se va scrie, se va aproba, se ba pune în practică.
Dacă vrei ca lucrurile să meargă ....
Strategia ar trebui elaborată de un grup de lucru, după care ar trebui să intre într-un proces de consultare, la care să participe inclusiv mediul social, adică asociațiile de protejare a consumatorilor. Dar pentru început este nevoie de cineva care să realizeze această Strategie, care să o scrie, după care documentul poate fi, desigur, dezvoltat, se pot face modificări. În orice caz, ea trebuie coroborată cu angajamentele pe care România și le-a asumat în fața Uniunii Europene. Ea trebuie să fie coroborată cu dezvoltările economice pe care România le-a făcut sau și le propune, cu aspectele de natură socială pe care și le va dezvolta, în viitor, România, dar care nu sunt apanajul ministerului Energiei, dar sunt foarte importate. Ce cred eu că ar mai trebuie făcut - o chestiune care, iarăși, derivă din această Strategie - este eliminarea acestei disipări care există în momentul de față. Adică de probleme de energie se ocupă și Ministerul Energiei, se ocupă și Ministerul Dezvoltării, și Ministerul Muncii. Dacă vrei ca lucrurile să meargă cu adevărat, totul trebuie să fie concentrat într-un singur loc”, a spus Dumitru Chisăliță.
În cadrul audierilor de miercuri, Sebastian Burduja, a declarat că România se confruntă cu o trilemă energetică, având trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna în acelaşi timp: România sigură, România verde şi România competitivă.
Pe de altă parte, el a spus că situaţia centralei de la Iernut este una particulară, a fost nevoie de o negociere economică şi diplomatică, dar în acest moment suntem în ultima fază înainte de reemiterea ordinului de începere a lucrărilor şi avem şanse ca în 16 luni să putem da drumul acestei capacităţi importante.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.