Dragoș Frumosu a afirmat că: ”În România, astăzi, nu există o bancă agricolă, nu există o bancă pentru fermieri și pentru procesatori, astfel încât oamenii care au nevoie de credite. Până se pun pe picioare, până încep să scoată profit, ei au nevoie de bani. Sigur că au nevoie de bani cu o dobândă mică, nu cu o dobândă care să-i sufoce, pentru că altfel nu facem absolut nimic. În toate țările civilizate există o bancă agricolă, o bancă destinată creditelor pentru fermieri. În România, din nefericire, nu, nu s-a făcut nimic în sensul ăsta. Sigur, sunt câteva bănci, una românească, mai sunt câteva care declară că susțin agricultura românească, dar nu așa cum ne-am fi dorit, nu așa cum ar trebui să fie o bancă agricolă. Deci, oamenii ăștia au făcut împrumuturi, pe de o parte ca să își pună culturile, pe de altă parte să le recolteze”. 

Șeful SINDALIMENTA a mai spus că: ””Pe de altă parte, peste tot se cer performanțe. Ca să ajungi la performanță îți trebuie tehnologie, îți trebuie oameni calificați care să presteze muncă de calitate. Și ca să poți să ajungi la acest nivel, îți trebuie, așa cum spuneam, credite”. 

Dragoș Frumosu a mai explicat că agricultorii, n-au mai fost în stare la sfârșitul anului să-și plătească creditele după care au mai venit peste ei și noile măsuri fiscale ce i-au împovărat mai tare.

Președintele SINDALIMENTA a arătat că în această situație fermierii au doar două soluții: ”Una să închidă sau să vândă, teoretic, ca să poată să-și recupereze niște sume de bani astfel încât să scape de datorii. Pe de altă parte, riscul foarte mare este că cei care cumpără sunt străinii. N-aș vrea să se înțeleagă că vorbesc populist, numai că este păcat ca într-o țară cu un potențial agricol foarte mare, despre care toți vorbim și toți îl recunosc. Fără să sprijinim această zonă, s-au vândut și se vând în continuare terenurile, nu neapărat agricole, terenurile arabile, pentru că diferența dintre un teren agricol și arabil este oarecum semnificativă iar dacă vinzi terenurile arabile este un lucru foarte grav”.

Dragoș Frumosu a recunoscut că ”nu putem să nu fim deschiși la faptul că străinii vor să lucreze aceste terenuri, foarte bine. Poate au o altă experiență, poate vin cu bani în plus, poate vin cu tehnologie în plus. Este perfect. Se lucrează terenul agricol al acestei țări la o anumită performanță, se obțin recolte, pe ele să obțin bani. Astfel ajung mai mulți bani la bugetul statului. Dar, trebuie să fim atenți și să luăm în sensul ăsta măsuri, să nu să exporte câștigurile, profiturile sub diferite forme, astfel încât profitul real pe hârtie declarat la un anumit moment sau la sfârșitul anului să fie puțin mai mult decât zero, iar taxele și impozitele pe care acești oameni le plătesc statului român să fie foarte mici”.

Reprezentantul SINDALIMENTA a revenit asupra chestiunii înstrăinării terenurilor și a subliniat că ”este bine ca terenurile să fie lucrate de oricine și să se aducă performanță. Dar nu le vinzi, le dai în concesiune, poți să le dai și pe 100 de ani, poți să le dai și pe 50 de ani, dar ele rămân aici. Există un mare pericol vânzând aceste terenuri și fiind proprietatea unor persoane cu altă cetățenie decât cea română, la un moment dat va ajunge să se fărâmițeze bucățica asta de țară care are niște bogății extraordinar de mari pe care putem să le folosim în favoarea românilor, în favoarea țării, astfel încât să aducem cât mai mulți bani și să avem un trai cât mai decent”. 

Dragoș Frumosu a mai spus că: ”Poate suntem singura țară din Europa care vindem aceste terenuri agricole și văd că nimeni nu a pus o piedică acestei măsuri și acestei intenții care tot continuă. Ori riscul este foarte mare. Da, sigur că un investitor străin dorește să cumpere o fermă românească, în condițiile în care proprietarul actual o vinde că nu mai poate să trăiască, pentru că el cumpără una, două, trei, cinci, 10 ferme și creează o firmă mare cu potențialul financiar. De asta vin și spun că o bancă agricolă probabil că ar fi rezolvat problemele astea. De ce nu vrem? Eu am să vă dau un răspuns și un punct de vedere personal. Eu cred că agricultura României vizavi de potențial și vizavi de un loc, din acest punct de vedere, în Europa s-a dorit a se distrugă pas cu pas din 1990”. 

Mai departe, Frumosu a mai arătat că: ”Am distrus cercetarea din agricultură și am pierdut sămânță, am pierdut îngrășăminte, am închis fabricile care produceau îngrășăminte, am blocat absolut tot ce înseamnă sisteme de irigații și am apelat la firmele străine pentru a cumpăra îngrășăminte și a cumpărat și tratamentul necesar. Da, deci ne-am împovărat foarte tare, iar absența unor măsuri timp de 30 de ani parcă chiar dovedește lucrul ăsta. Aveam în partea de sud a țării, având irigație, culturi de sfeclă de zahăr, aveam fabrici de zahăr. Acum, nemaiavând irigații, nu mai avem nici sfeclă. Dau doar acest exemplu în ideea de a se înțelege că nemaiavând irigații s-a distrus cultura de sfeclă după care s-au închis fabricile de zahăr. Astăzi, în România funcționează numai două fabrici de zahăr din 33 când funcționau în 1990, chiar dacă spunem că atunci putem să spunem că era o industrializare depășită. Dar nu poți să distrugi și să nu produci în țară, având potențial, măcar cantitatea necesară pentru consumul propriu și ceva în plus pentru export”, a mai spus Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.