Programul de Guvernare al Guvernului arată că Fondul Suveran va realiza autostrăzi, spitale, căi ferate și va investi și în extinderea fabricilor de armament. "Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele', se arată în Programul de Guvernare 2018-2020.

Parlamentul a adoptat, în luna iunie, proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care va include 33 de companii de stat. "Fondul suveran- am convenit acum 2-3 săptămâni să avem această discuţie este o ordonanţă de mare importanţă şi trebuie analizată bine, în acest sens au fost invitaţi şi oficialii din Polonia, să vedem cum funcţionează Fondul lor, e oarecum diferit. Ordonanţa are o formă finală, sunt câteva modificări, credem că e un cadru care elimină orice risc pentru societăţile comerciale şi condiţiile pentru ca un fond suveran să contribuie la dezvoltarea acestei ţări", a declarat Liviu Dragnea. Preşedintele PSD a anunţat că acesta ar fi funcţional de anul viitor. Acţionarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

"Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. (FSDI), precum şi modificarea unor acte normative. FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni la diverse companii, precum şi din aport în numerar în valoare de 1.850.000.000 lei", se arată în textul actului normativ.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va funcţiona ca o societate gestionată în regim dualist, fiind administrată de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Consiliul de Supraveghere va fi format din nouă membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe baza anumitor criterii de selecţie, pe durata unui mandat de patru ani, care poate fi reînnoit de cel mult două ori. Din totalul de nouă membri, maxim doi pot fi din rândul funcţionarilor publici sau al "altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice".

Nu va da randament în primii 2-3 ani dacă plasează banii în proiecte publice

Banii din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pot fi direcţionaţi către capitalizarea unor companii mari de stat care au pierderi sau către proiecte publice, dar astfel de plasamente nu vor da randament în primii 2-3 ani, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

„Observăm că în portofoliul Fondului sunt destul de multe companii de stat care au pierderi, şi probabil prima opţiune de plasamente va fi transferul banilor de la societăţile profitabile la cele neprofitabile. Astfel de transferuri ar ocupa primii doi-trei ani din activitatea fondului. S-au discutat, pe de altă parte, şi variantele investiţiilor (n.n.- din sursa FSDI) în diverse proiecte publice, cum ar fi spitale sau şosele. Acestea sunt investiţii, desigur, benefice, dar ele nu vor aduce randament în primii doi-trei ani, în sensul clasic al câştigului”, a declarat, pentru Mediafax, Aurelian Dochia, care este şi consultant de investiţii.

„În cazul în care fondurile respective vor fi direcţionate către astfel de investiţii, banii s-ar epuiza destul de rapid şi practic nu ar mai fi nicio diferenţă între ceea ce ar face FDSI şi ce ar trebui să facă statul, din bugetul public”, a mai spus analistul. Pe de altă parte, analistul consideră că Fondul ar putea avea un rating destul de bun. „Cred că, din punctul de vedere al riscului, Fondul va fi cotat destul de bine pentru că, totuşi, are în portofoliu şi unele companii foarte interesante pentru investitori. Dacă se va dori, emiterea de obligaţiuni ale acestui Fond va avea şanse mari de succes”. „Încă nu cunoaştem toate detaliile, dar probabil că Fondul va avea un regim special, fiind destul de aproape de factorul politic. Va fi, practic, cel mai important instrument de politică economică al statului, cu o putere foarte mare de influenţă”, a mai spus Aurelian Dochia.

33 de companii 

Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acţionar prin Ministerul Finanţelor Publice, iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă ce nu poate depăşi 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activităţii FSDI, se arată în actul normativ.

Conform proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat care pentru a face parte din Fondul Suveran de Investiţii. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Unifarm S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A. şi IAR S.A.

Spre deosebire de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit, respectiv Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A.

Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor. Strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: "a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti", potrivit sursei citate.

Potrivit prevederilor actului normativ, din comitetul consultativ vor face parte trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant Băncii Naţionale a României (BNR), al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), al mediului academic, al industriei financiar-bancare, al Parlamentului şi al societăţii civile, iar constituirea comitetului se va face prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.

Tot MFP va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI, "prin raportare la indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung cât şi la obiectivele specifice de rentabilitate şi risc aferente strategiei investiţionale, inclusiv valoarea activului net al FSDI", conform sursei citate. FSDI elaborează un raport de activitate pe care îl va prezenta spre avizare Ministerului Finanţelor Publice, ulterior documentul fiind transmis spre informare Guvernului şi Parlamentului, până la data de 30 iunie a fiecărui an pentru anul precedent. Potrivit actului normativ, "FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului". Operaţiunile FSDI sunt finanţate din surse precum venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni, venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi, operaţiuni cu instrumente financiare proprii, venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni şi alte surse prevăzute de lege.

Deciziile privind managementul activelor şi pasivelor FSDI vor fi luate de către conducerea Fondului, pe baze comerciale, "fară implicarea sau acordul autorităţii publice care exercită, în numele statului român, drepturile şi obligaţiile aferente calităţii de acţionar al Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau al oricărei alte autorităţi sau instituţii publice". Managementul Fondului va fi realizat într-o manieră independentă, conform cu politica investiţională a FSDI, pentru a obţine profit, "în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităti comerciale". Societăţile din portofoliul FSDI nu se vor angaja în practici anticoncurenţiale, deoarece acesta este un lucru interzis prin Legea concurenţei nr.21/1996.

Valoarea capitalului social iniţial al FSDI, aceasta se stabileşte prin hotărâre a Guvernului

Strategiile comerciale şi comportamentul concurenţial pe piaţă ale companiilor din portofoliul FSDI vor fi stabilite de către aceste în mod independent, fără vreo influenţă, directă sau indirectă, a Fondului şi fără implicarea acestuia în activitatea de zi cu zi a societăţilor pentru care are acţiuni în portofoliu. "Este interzis orice schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile din portofoliul FSDI", mai prevede noua lege.

De asemenea, "FSDI nu va impune şi/sau nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile pe care le deţine în portofoliu". Totodată, este interzisă numirea şi participarea aceloraşi persoane în organele de conducere, cum ar fi consiliu de administraţie, consiliu de supraveghere, directorat sau altele, a două sau mai multor societăţi aflate în portofoliul FSDI. Persoanele care sunt deja în conducerea unei societăţi active în acelaşi sector economic nu vor face parte din organele de conducere ale unei societăţi din portofoliul FSDI.

În ceea ce priveşte valoarea capitalului social iniţial al FSDI, aceasta se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, "în urma aprobării de către adunările generale extraordinare anuale ale acţionarilor societăţilor, a situaţiilor financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2016". FSDI va contracta servicii de evaluare cu societăţi sau evaluatori autorizaţi care analizează corelaţia dintre valoarea activelor aduse aport la capitalul social al Fondului şi valoarea capitalului social a acestuia. "Dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social iniţial al FSDI, se procedează astfel: a) în cazul în care valoarea activelor este mai mare decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de alte rezerve. Aceste rezerve pot fi ulterior încorporate în capitalul social al FSDI; b) în cazul în care valoarea activelor este mai mică decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de capital subscris şi nevărsat", se arată în iniţiativa legislativă.

Proiectul conţine şi o derogare de la prevederile art.9 alin.(2) din Legea societăţilor nr.31/1990, drept urmare "vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate după cum urmează: a) 50.000.000 lei în numerar la constituire; b) diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 3 ani de la constituire".

Fondurile necesare acoperirii vărsămintelor în numerar, prevăzute la litera b) vor fi alocate de către MFP "din veniturile din privatizare în valută disponibile în contul în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României". Vărsămintele din veniturile în valută vor fi efectuate în tranşe, în lei, la cursul de schimb valabil în data vărsării fiecărei transe, comunicat de către BNR. Tranşele vor fi vărsate de către MFP în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii FSDI, "formulată în conformitate cu strategia investiţională aprobată de Guvern".

"FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi completările ulterioare", conform actului normativ.

Nu în ultimul rând, noua lege abrogă articolele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A, care prevedeau că acţiunile nominative ale Loteriei Române sunt complet şi exclusiv deţinute de statul român. Prin proiectul de lege au fost abrogate şi articolele OUG 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A, care stipulau că acţiunile Imprimeriei Naţionale sunt exclusiv deţinute de către stat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.