Supranumit „aurul săracului”, argintul este unul dintre cele mai subevaluate active. Valoarea sa de tranzacționare s-a menținut la niveluri similare cu cele de acum peste cincizeci de ani, chiar și după ajustarea inflației. Dacă ar fi fost apreciat în proporție cu creșterea masei monetare globale, uncia de argint ar trebui să valoreze astăzi în jur de 200 de dolari. 

Acest scenariu ce pare ireal reprezintă, totuși, o oportunitate unică pentru investitorii secolului 21.

Evoluție cerere argint: 

Motivul 1. Tranziția energetică

Folosit anterior în fotografie, argintul și-a redus utilizarea în acest domeniu odată cu răspândirea tehnologiilor digitale. Iar cererea industrială pentru argint a crescut în sectoare precum energia regenerabilă, iar datorită conductivității sale excepționale, metalul alb fiind foarte căutat în producția de panouri solare și vehicule electrice. De asemenea, cererea industrială de argint a crescut cu 11% în 2023, în ciuda provocărilor economice.

Un alt factor care ar putea stimula cererea de argint este dezvoltarea inteligenței artificiale, care necesită infrastructuri energetice semnificative. Cu toate că se folosește mai mult cuprul în aceste infrastructuri, argintul ar putea beneficia, pe termen lung, de o cerere în creștere.

Evoluție aur (galben) și argint (albastru)

Motivul 2: Inflație ridicată

Anii ’70 și începutul anilor ’80 au fost marcați de instabilitate economică și inflație galopantă. În acea perioadă, activele reale precum materiile prime și metalele prețioase au fost considerate refugii sigure. De exemplu, „șocul Nixon” din 1971, care a eliminat convertibilitatea dolarului în aur, a impulsionat prețul aurului și al argintului.

Deși aurul a avut o performanță mai stabilă decât argintul în ultima decadă, argintul a înregistrat creșteri notabile în perioade de hiperinflație, cum ar fi între 1973-1975 și 1979-1980. În 2011, prețul argintului a atins un vârf istoric, influențat de criza datoriilor din zona euro și de criza de subprime. Chiar dacă inflația a fost mai moderată în anii 2010, schimbările economice din China ar putea influența inflația globală pe termen lung, sporind interesul pentru activele reale.

Astfel, într-un scenariu de inflație ridicată, investitorii ar putea să caute active de refugiu, iar argintul, fiind unul dintre cele mai subevaluate active din ultimele decenii, ar putea să beneficieze de acest context.

De reținut

Argintul este adesea perceput în umbra aurului, dar rolul său dublu, atât economic, cât și monetar, îl face un activ volatil, dar interesant. În condiții de inflație moderată și politică monetară flexibilă, argintul poate fi o investiție solidă, diminuându-și caracterul ciclic și putând să devină o valoare de refugiu.

Dacă aurul își menține tendința ascendentă, este posibil ca și argintul să urmeze aceeași dinamică, putând chiar să-i depășească performanțele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.