Zece milioane de tone de oțel chinezesc au inundat America Latină anul trecut, o creștere de 44% față de anul anterior. În urmă cu douăzeci de ani, China exporta doar 85.000 de tone. De atunci însă, ponderea Chinei pe piața mondială a oțelului a progresat de la 15% la 54%, potrivit Asociației Latino-Americane a Oțelului (Alacero).
Preocupările legate de supracapacitatea industriei siderurgice din China au crescut, de asemenea, deoarece sectorul construcțiilor a încetinit brusc, eliberând produse pentru export.
„China este prea prezentă în America Latină”, se plânge Alejandro Wagner, director executiv al Alacero. „Nimeni nu este împotriva comerțului între țări, dar cât vorbim despre un comerț echitabil”, a spus el pentru AFP.
Aflată recent la Beijing, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, s-a arătat îngrijorată de ”supraproducția” chineză și a declarat că Statele Unite „nu vor accepta” ca lumea să fie inundată cu mărfuri chinezești vândute la prețuri sub cele ale piețelor locale.
În 2018, Statele Unite au impus tarife suplimentare de 25% pe oțelul chinezesc. Un exemplu pe care industria chiliană și braziliană ar dori să-l urmeze. Principala oțelărie din Chile, Huachipato, 2.700 de angajați direcți și 20.000 de subcontractanți, a depus o cerere oficială în acest sens la structurile de resort.
Situată în Talcahuano, la 500 de kilometri sud de Santiago, uzina a anunțat suspendarea treptată a activităților sale, copleșită de oțelul chinezesc vândut în Chile cu 40% mai ieftin decât oțelul local.
Autoritățile au recunoscut existența unui dumping din partea Chinei și a recomandat o taxă de 15%, considerată „insuficientă” de Huachipato. "Nu cerem subvenții. Huachipato poate avea profit într-un mediu competitiv", a spus directorul său, Jean Paul Sauré.
„Condiții de pradă”
În Brazilia, cel mai mare producător de oțel din regiune, situația este la fel de îngrijorătoare. Anul trecut, importurile din China au crescut cu 50%, iar producția a scăzut cu 6,5%, potrivit Institutului Aco.
Gerdau, unul dintre cei mai mari angajatori din siderurgie, a concediat deja 700 de muncitori. Ultimii, în februarie, au părăsit fabrica Pindamonhangaba din Sao Paulo, din cauza „scenariului dificil cu care se confruntă piața braziliană în fața condițiilor prădatoare ale importurilor de oțel din China”, a indicat compania.
Oțelăriile braziliene cer, de asemenea, taxe vamale de 25%, precum cele impuse de Mexic pentru 205 tipuri de produse din oțel, pentru a se îndrepta către cele ale Statelor Unite, principalul său partener comercial. Oțelul reprezintă 1,4% din PIB-ul Mexicului și generează 700.000 de locuri de muncă. Potrivit cifrelor oficiale, 77,5% din exporturi se îndreaptă către Statele Unite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.