La nivel de Uniune Europeană, într-un orizont de șase ani (2021-2026) discutăm de o sumă de cca. 134,5 miliarde euro din fonduri publice care vor fi investiți în transformarea digitală a economiilor europene. La aceste sume este de așteptat să se adauge sume cel puțin echivalente furnizate de către companii pentru retehnologizare digitală în scopul creșterii competivității și sustenabilității economice. 

Reformele și investițiile în tehnologiile, infrastructurile și procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global și vor contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și a inovării în Uniune și la scăderea dependenței sale de exterior, prin diversificarea lanțurilor esențiale de aprovizionare. 

Reformele și investițiile digitale vor trebui să promoveze în special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise. 

Tranziția digitală va stimula și digitalizarea IMM-urilor. Investițiile în tehnologiile digitale trebuie să respecte principiile inter-operabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, permițând participarea IMM-urilor și a start-up-urilor prin promovarea utilizării de soluții cu sursă deschisă.

România se află în ultimele etape ale elaborării propriului Plan Național de Redresare și Reziliență unde ar putea aloca minim 6 miliarde euro din fonduri europene nerambursabile și împrumuturi publice pentru transformarea digitală. 

Este o sumă istorică, dacă avem în vedere că, în anii 2010-2020, alocarea de fonduri publice pentru digitalizare s-a situat sub 200 de milioane euro anual. Acum putem acorda finanțare de minim 1 miliard euro pe an.

Rolul acestei transformări digitale la nivel de sisteme publice dar și de economie națională este că va avea un efect multiplicator progresiv pentru că utilizarea noilor tehnologii este stimulată la un nivel fără precedent.

În acest context cred că este necesar să punctez câteva elemente care ar trebui avute în vedere de către decizionalii români în elaborarea PNRR.

Digitalizarea marilor sisteme publice, realizarea cloud-ului guvernamental, compatibilizarea bazelor de date și a metodologiilor de procesare a datelor trebuie realizate astfel încât datele furnizate de diferite instituții să fie unitare, comparabile și compatibile. România nu își mai permite să prezinte cifre diferite de la o instituție la alta, bazate pe metodologii și procesări diferite. 

Este necesar un mod de raportare si procesare unitar, o procedură unitară si compatibilă, care să se realizeze într-un proces complet digitalizat și integrat și să permită nu numai accesarea de date integrate dar chiar și modelarea și analiza lor, realizarea de prognoze și estimări, introducerea de factori de modelare conjuncturali sau structurali, scopul fiind acela de a anticipa viitoare schimbări socio-economice și de a modela viitoarele politici publice strategice.

De asemenea este necesară compatibilizarea cloud-ului guvernamental cu economia privată digitală. Schimbul de date public-privat trebuie să se facă în regim automat în ambele sensuri.

Digitalizarea basic a economiei private trebuie să aibă în vedere atingerea de obiective obligatorii sau/și voluntare pe partea de raportări fiscale și relații de autorizare cu autoritățile, pe partea de tranzacții comerciale și financiare, incluzând aici partea de gestiune a volumelor de bunuri și servicii dar și de gestiune financiară, precum și pe componenta de procese tehnologice bazate pe digitalizare, automatizare și robotizare.

În tot acest proces de digitalizare accelerată a economiei românești trebuie să existe o abordare flexibilă, stimulativă și partenerială cu furnizorii de tehnologie și echipamente pentru că finanțarea masivă va conduce la o cerere imensă pe termen scurt și mediu, iar pentru asta trebuie să existe suficientă ofertă de tehnologie, echipamente și aplicații și mai ales trebuie să existe diversificare în soluții pentru a se construi o competiție echitabilă la prețuri accesibile. 

De aceea trebuie să existe stimuli concreți pentru susținerea industriei de furnizare tehnologie și echipamente și aplicații/soluții digitale.

Nu poate exista digitalizare fără competențe digitale. De aceea trebuie să existe un amplu program de dezvoltare de competențe digitale pentru întreg mediul economic și social al României. 

Începând de la educația copiilor până la cea mai vârstnică persoană dobândirea de competențe digitale este esențială pentru următorii 5-10 ani. Și trebuie astfel făcută încât să fie adaptivă, deoarece tehnologiile evoluează iar o dată cu ele trebuie să evolueze atât mentalitățile cât și competențele.

România trebuie să își propună ca în orizontul anului 2026 să reducă decalajele digitale (digital divides).
 
Un accent deosebit trebuie pus pe conectivitate și broadband. 

Nu poate exista digitalizare fără conectivitate. Iar aici România are mult de lucru deoarece peste 30% din teritoriu nu are conectivitate la nivel adecvat sau rețele de conectare prin fibră optică. 

În acest context un program național pentru extinderea rețelelor de comunicații electronice la punct fix în bandă largă este imperios necesar. Trebuie sprijiniți operatorii mici, medii și mari pentru extinderea zonei acoperite cu fibră optică printr-un program de granturi dedicate. 

Devine astfel cu atât mai esențial ca România să aibă o abordare matură cu privire la dezvoltarea rețelelor 5G și 6G în România, inclusiv implementarea coridoarelor 5G, pentru mobilitatea conectată și automatizată.

Abordarea matură ar trebui să conducă la flexibilizarea accesului furnizorilor de tehnologie 5G în piața românească și eliminarea barierelor netarifare introduse pe o piață oricum rarefiată care riscă să se transforme în oligopol dacă ne uităm la abordarea din actualul proiect de lege privind rețele 5G.

Confundarea accesului la tehnologie înaltă cu necesitatea existenței unei securități cibernetice trebuie să înceteze și să asistăm la o abordare matură și instituțional structurată. 

Este evident că garantarea unui nivel ridicat de securitate cibernetică și de încredere în tehnologii este o condiție prealabilă pentru succesul transformării digitale în toate țările lumii. 

Iar pentru asta avem o serie de instituții specifice și specializate care trebuie să se asigure și să autorizeze echipamentele și tehnologiile folosite. Avem Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, avem Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, iar mai nou vom găzdui și Centrul European de Securitate Cibernetică (CYBER).

În acest context în care avem aceste instituții de ce insistăm să menținem terțe părți în partea de autorizare a furnizorilor de tehnologie 5G (CSAT, prim ministru etc.) care nu au competențe instituționale dar nici pregătirea specifică să facă acest tip de autorizare?

Majoritatea statelor europene au permis accesul furnizorilor și operatorilor de tehnologie 5G la licitațiile privind închirierea de frecvențe radio specifice și miliarde de euro au fost colectate deja de aceste state. Dar dincolo de aspectul financiar s-a deschis calea către decalajele digitale, pentru că cine știe să gestioneze oportunitățile tehnologiilor noi va avea un câștig de competivitate imens.

Prejudecățile unor decizionali cu privire la statele din care provin furnizorii de tehnologie dăunează grav dezvoltării accelerate a României.

Am mai spus și în alte articole, o repet: Nu există destulă ofertă de tehnologie ca să acopere cererea din partea statelor europene, dacă excluzi din competitori. Asta înseamnă să te condamni la subdezvoltare prin așteptare. Să aștepti până oferta va deveni accesibilă și pentru tine. Timp în care ceilalți, care au beneficiat deja de ofertă avansează accelerat.

România nu are timp nici de filozofie și nici de așteptare. România trebuie să aibă o abordare pragmatică cum a avut Germania sau Franța. Licitațiile 5G au fost câștigate de operatori telecom naționali, dar furnizorii de tehnologie cu care acești operatori vor subcontracta nu au fost excluși urmând să treacă doar de procedurile de securitate cibernetică specifică. 

Nu s-a plecat cu prejudecăți ci pragmatic axat pe calitate și securitate. 

La fel ar trebui să procedeze și România, iar 5G să devină o realitate începând cu acest an. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.