Chisăliță remarcă lipsa totală de implicare a guvernanților, care au asistat pasivi la epuizarea unor capacități de producție de gaze naturale, fără să pună în funcțiune noi capacități.
De asemenea, expertul remarcă impactul dezastruos pe care l-a avut Gas Release Program (GRP), rezultatele acestui program fiind că România a exportat gaze la preț mic și a importat gaze cu 12 % mai scumpe.
Măsurile care sunt propuse vizează contractarea urgentă de gaze pentru a umple depozitele de gaze, dar și stimularea contractării de gaze pentru iarna 2021/2022. Aceste măsuri ar putea determina o scădere a prețului la gaze cu circa 15-30%, spune Dumitru Chisăliță.
Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că este necesară și suspendarea GRP pentru perioada de iarnă și regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, măsură care ar putea trage în jos prețul gazelor cu aproximativ 6-10%.
Alte măsuri propuse de expert, dar a căror impact este mai greu de estimat, sunt: efectuarea de controale la furnizori pentru a depista măsurile abuzive din piață pe care aceștia l-au practicat în raport cu consumatorii; impunerea de către Parlament a Respectării legislației în vigoare de către ANRE privind publicarea datelor privind prețurile medii lunare; obligarea ANRE să publice săptămânal prețurile medii pentru gazele achiziționate pe piața engross și en detail.
Care sunt cauzele creșterii la gaze
Reducerea capacității de producție a energiei electrice (prin închiderea unor capacități) și gaze naturale (prin depletarea naturală a zăcămintelor de gaze), coroborată cu lipsa punerii în producție a noi capacități, datorită unor politici energetice ineficiente, a adus România în situația existenței unei discrepanțe între cerere și ofertă, care are perspectiva de a se adâncii în viitor. Aceasta cauză, care în viitor se va accentua mult, trebuie eliminată prin stimularea investițiilor puternice și rapide în capacități de producție a energiei electrice, gaze naturale etc.
Creșterea importurilor de gaze urmare a creșterii consumului și a scăderii producției în 2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producției față de anul trecut cu cca. 6%),
Introducerea măsurii administrative de către autorități - Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă 2020/2021 au fost de cca 10%).
Exporturile au determinat creșterea importurilor în România. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat).
GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o tremie din gazele de pe termen lung.
Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România.
Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Acestă situație, creează o reală îngrijorare în alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil în prețul cu care se tranzacționează gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022.
Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în prezent pe piață impunând prețuri mari și clauze contractuale păguboase consumatorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.