Analiștii Deutsche Bank au prezentat raportul intitulat "Top Ten Themes for 2022", selectând zece subiecte care, în opinia lor, vor creiona principalele tendințe ale anului 2022 și vor fi capabile să influențeze macroeconomia.

Supraîncălzirea economiei

În pofida temerilor legate de noile tulpini ale unui coronavirus, anul viitor economia nu va suferi de stagflație, așa cum cred unii analiști, consideră Deutsche Bank. Strategii băncii consideră că tendința poate fi descrisă folosind termenul growthflation, adică o combinație între ritmuri ridicate de creștere și o rată la fel de ridicată a inflației. 

Experții germani estimează că, dacă noua variantă a coronavirusului nu va antrena schimbări radicale, situația epidemiologică se va îmbunătăți, astfel încât politicile de pe piețele financiare vor rămâne relaxate, ceea ce va permite o creștere continuă. În același timp, "banii din elicopter” - fonduri alocate pentru ajutor public în timpul unei pandemii - vor menține inflația la un nivel ridicat.

Optimism cu privire la COVID-19

În ciuda noilor tulpini ale coronavirusului, inclusiv Omicron, Deutsche Bank crede că lupta împotriva COVID-19 va fi, în sfârșit, un succes. Primul factor este disponibilitatea crescută a vaccinurilor pentru public. Atât Moderna, cât și Pfizer intenționează să extindă producția: Moderna își propune să crească numărul de doze de vaccin produse la 4 miliarde. Iar aprobarea utilizării vaccinurilor pentru copii va îmbunătăți șansele de imunitate colectivă.

Al doilea factor este apariția unor medicamente care pot viza direct COVID-19. Ca potențiali candidați pentru acest rol, Deutsche Bank menționează pastila de la Merck care, conform datelor preliminare, reduce cu 30% riscul de spitalizare și de deces. Pfizer vine, la rândul lui, cu propriul lui preparat, mult mai promițător și care, potrivit estimărilor, are darul de a reduce cu 89% numărul spitalizărilor și al deceselor în grupurile de risc. Ambele medicamente se află în prezent în curs de aprobare în SUA.

Redresarea "hipersonică" a pieței muncii

În mod normal, este nevoie de patru până la șapte ani pentru ca piața muncii să își revină după o recesiune, notează analiștii Deutsche Bank. Cu toate acestea, procesul se desfășoară acum mai rapid - o rată pe care analiștii o numesc "hipersonică". În SUA, rata șomajului a revenit deja la 4,2% (de la 3,5% înainte de pandemie). Iar în Franța și Spania, ratele de ocupare a forței de muncă sunt deja mai mari decât înainte de apariția coronavirusului.

Dar acest lucru ascunde unele pericole: pe fondul cererii ridicate de forță de muncă și a majorării salariilor care rezultă din aceasta, piața muncii devine alt factor pro-inflaționist. "În timp ce prevenirea unui șomaj de amploare a fost unul dintre marile succese politice în lupta împotriva COVID-19, există o capcană. La urma urmei, rachetele hipersonice nu ar fi o amenințare atât de mare dacă ar zbura la viteze mai mici - atunci ar fi doar rachete. Dacă ne aflăm la începutul unui nou ciclu economic care ar dura la fel de mult ca altele din ultimele patru decenii, este probabil ca inflația salarială să continue", afirmă analiștii Deutsche Bank.

Citește și Previziunile ȘOCANTE ale Saxo Bank pentru 2022: ”Vine revoluția!”

Citește și Petrol. OPEC și-a revizuit prognozele. Cum o dai, socoteala nu iese

Preocuparea pentru performanța activelor

La începutul anilor 2000, o compania medie prezent în indicele S&P 500 obținea un dolar profit pentru fiecare dolar din prețul activelor. Acum, însă, această cifră a scăzut la 60 de cenți, spun analiștii Deutsche Bank. Presiunea asupra marjelor de profit ale companiilor este cauzată de creșterea salariilor angajaților, precum și de scăderea concurenței. Un alt factor este creșterea ratelor cheie ale dobânzii, care va face ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru companii.

Acest lucru determină companiile să își îmbunătățească eficiența și să renunțe la activele secundare. Ca exemple, analiștii citează Johnson & Johnson, General Electric și Toshiba, care intenționează să se divizeze în companii separate. 

Pericolul ca spațiul să devină un nou Vest Sălbatic

În 2022, preocupările legate de militarizarea spațiului vor fi un subiect de discuție important în politica externă, potrivit analiștilor de la Deutsche Bank. Multe țări consideră spațiul ca fiind "Vestul Sălbatic". Potrivit experților, acordurile internaționale existente, precum Tratatul din 1967 privind principiile care guvernează activitățile statelor în domeniul explorării și utilizării spațiului cosmic, sunt insuficiente din cauza apariției de noi tehnologii și arme. "Iar fără un consens asupra granițelor și a controlului asupra obiectelor spațiale <...>, riscul de conflict crește", au avertizat experții germani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.