Lista riscurilor pe care le prezintă poluarea aerului este în creștere. Pe lângă riscul legat de mediu cauzat de încălzirea globală și riscul pentru sănătate legat de dezvoltarea bolilor respiratorii și cardiovasculare, se află și cel al rezistenței la antibiotice.

Publicat de prestigioasa revistă britanică „The Lancet”, primul studiu pe acest subiect se bazează pe date nepublicate care acoperă peste 100 de țări și care cuprind, ca timp, două decenii. Oamenii de știință au stabilit o corelație globală între creșterea poluării aerului și înrăutățirea rezistenței la antibiotice.

Atenția cercetătorii s-a concentrat în mod deosebit asupra PM2,5, acești minuscule poluanți atmosferici nocivi pentru sănătate, proveniți în special din emisiile generate de traficul rutier, de activitățile industriale sau de încălzirea locuinței cu lemne. Astfel, s-a stabilit că acești poluanți, numiți în mod obișnuit particule fine, conțin bacterii rezistente la antibioticele și care sunt inhalate de oameni de când sunt transmise prin poluarea aerului.

O amenințare globală

Ce presupune riscul unei astfel de rezistențe la antibiotice? Că interferează cu tratamentul infecțiilor, împiedicând antibioticele să funcționeze. Rezistența la antibiotice ucide deja 1,3 milioane de oameni pe an. Și chiar dacă principalul său factor rămâne utilizarea abuzivă și excesivă a antibioticelor care generează dependență, studiul estimează că rezistența la antibiotice răspândită prin poluarea aerului a provocat 480.000 de decese premature în 2018. Iar această evaluare s-ar putea aproape dubla până în 2050 dacă nu nimic nu se va schimba în politicile actuale de poluare a aerului, după cum avertizează oamenii de știință.

Reducerea poluării aerului la scară globală este mai mult ca niciodată o problemă de sănătate publică. Această reducere ar putea diminua cu siguranță pierderile economice legate de infecțiile cauzate de această rezistență la antibiotice, estimată la 395 de miliarde de dolari pentru 2018, dar mai ales să reducă considerabil numărul deceselor.

Deoarece expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate crește riscul de boli cronice precum bolile de inimă, astmul și cancerul pulmonar, contribuind la reducerea speranței de viață. Și pe termen scurt, expunerea la niveluri ridicate de poluare poate provoca tuse, crize de astm și alergii, dar mai ales poate duce la supraaglomerarea spitalelor și a medicilor generaliști din întreaga lume, avertizează studiul. ”Vă dați seama de costuri?”, se întreabă, retoric, autorii lucrării. 

O amenințare cu atât mai globală cu cât datele mobilizate de studiu indică faptul că 7,3 miliarde de oameni, adică peste 90% din populația lumii, sunt expuși la niveluri anuale de particule fine considerate de OMS ca fiind periculoase.

Citește și "Marea minciună" a companiilor petroliere trebuie pedepsită, cere ONU

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.