Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 62,2% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,3% faţă de luna iunie 2022, până la 302 miliarde lei. Comparativ cu luna iulie 2021, acestea s-au majorat cu 5,5% (-8,2 la sută în termeni reali).

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,3% faţă de luna anterioară, până la 159 miliarde lei, şi cu 0,2% (-12,8 la sută în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au scăzut cu 0,8%, până la 143 miliarde lei, faţă de luna precedentă, iar faţă de luna iulie 2021 au înregistrat o creştere de 12,2% (-2,4% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 37,8% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, s-au majorat cu 1,7% faţă de luna iunie 2022, ajungând până la nivelul de 183,253 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 1,9%, până la 37,133 miliarde euro). Comparativ cu luna iulie 2021, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 17,3% (17%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, s-au diminuat cu 0,02% faţă de luna iunie 2022, până la 126,430 miliarde lei (exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,2%, până la 25,619 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 13,1% (12,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 5,8% faţă de luna iunie 2022, până la 56,823 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 6,1%, până la 11,514 miliarde euro). Comparativ cu iulie 2021, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 28% (27,6% în cazul exprimării indicatorului în euro).

Citește și: Mugur Isărescu, despre creșterea ROBOR: Băncile au cam sărit calul

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a vorbit despre creșterea ROBOR din ultima perioadă.

"De regulă între rata de politică monetă și ROBOR există o corelație, ROBOR-ul se mișcă în apropierea ratei de politică monetară și este acest interval al ratei de politici,1% mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Națională și 1% peste rata de politică monetară este rata lombard cu care se acordă credite de ultima instanță și overnight. ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două, pentru că aici se pot finanța și băncile și așa mai departe.

De mai bine de 4-5 luni, s-a decuplat ROBOR-ul, ca să mă exprim pe înțelesul dumneavoastră... Băncile au cam sărit calul! ROBOR s-a dus mai sus decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege de ce s-a întâmplat e nevoie de 2 lucruri.

1. Acestea sunt dobânzi de piațăși piețele au tendința aceasta să suprareacționeze, așa funcționează peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză de tensiune. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri normale.

A fost clar, tendința băncilor și a traderilor, acelor care acționează pe piața monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Citește mmai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.