Se vorbește despre ”imensitatea” sumei pe care o vom primi și cum va fi ea ”eficient și onest” utilizată pentru progresul patriei și bunăstarea poporului ei.

O astfel de abordare ar trebui să dea speranța , poate chiar certitudinea, că viitorul va fi mai bun și că ar trebui să fie apreciată laudativ activitatea celor care au conceput și negociat cu succes la  Bruxelles PNRR-ul.
   
Cred că ar fi în interesul nostru, al tuturor, dacă am trata mai realist efectele PNRR și am renunța la exagerările  și festivismul actual.
   
În acest sens, îmi permit să prezint următorul punct de vedere.
 
1. Cum trebuie interpretată inițiativa Uniunii Europene de a crea un program de redresare și reziliență în contextul crizei pandemice.
  
Programul, numit ”Mecanismul de Redresare și Reziliență” este elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, planul menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Mecanismul va avea un rol decisiv în a asigura redresarea Europei de pe urma impactului economic și social al pandemiei, o mai mare reziliență a economiilor și a societăților din UE și avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.
 
Statele membre vor trebui să își prezinte în mod oficial Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile Naționale de Redresare și Reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. 

O prefinanțare de 13  % din suma totală alocată statelor membre va fi pusă la dispoziție după aprobarea planurilor de redresare și reziliență, asigurându-se astfel faptul că fondurile oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență vor ajunge cât mai curând posibil acolo unde este nevoie de ele.

Mecanismul de redresare și reziliență este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența sanitară, economică, socială și instituțională; politicile pentru generația următoare.

Mecanismul va permite UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică. Un procent de cel puțin 37  % din sumele alocate pentru investiții și reforme în planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie dedicat obiectivelor climatice. Cel puțin 20  % din sumele alocate pentru investiții și reforme din fiecare plan național ar trebui să fie dedicate tranziției digitale.

Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta, de asemenea, statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în recomandările adresate fiecărei țări în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice și sociale.
  
Ce concluzii reies din cele de mai sus:

Mecanismul European de Redresare și Reziliență (MERR) nu are nimic în comun cu sistemul bine cunoscut al Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (FSIE) .Se poate aprecia că acest ” concept” al unui ” mecanism” este o reformă calitativ-novatoare a managementului zonei integrate a pieței unice europene .

Dacă FSIE aveau ca obiectiv central procesul de convergență prin care țările mai puțin dezvoltate erau ajutate să se ridice cel puțin până la media europeană pentru a se asigura un nivel de compatibilitate absolut necesar funcționării echilibrate a ansamblului european, MERR are ca obiectiv ajungerea la un nivel uniform de compatibilitate necesar construcției la nivelul anului 2050 a unui ansamblu de integrare economică, socială și politică caracterizat prin existența pe întreaga zonă comunitară a unei structuri reprezentată de îndeplinirea integrală a celor 6 axe de dezvoltare arătate mai sus. 
  
FSIE marcau obiectivul unei uniformizări prin reducerea decalajelor dintre statele membre,  MERR marchează obiectivul creării în 2050 a unui complex de tip monolit în care decalajele vor fi minime sau chiar inexistente . Probabil se preconizează trecerea la o nouă fază în care UE nu va mai  apare  ca o comunitate de state ci ca ”state unite europene sau federație a statelor europene”. 
 
MERR nu este doar un program de ieșire din criză ci și un program de pregătire a viitorului Uniunii Europene.

Cadrul concurențional al economiei globale, mai ales în contextul războiului comercial și politic SUA-China nu va mai permite Uniunii Europene să își mențină un grad de competitivitate acceptabil dacă nu realizează un ansamblu cu un grad mai mare de unitate și compatibilitate. 
  
Apar două alternative, ori se va adopta o politică a cercurilor concentrice prin care Uniunea Europeană se va reduce funcțional doar la nucleul dur occidental, ori se va accelera procesul de unitate și compatibilitate cu toate țările membre. MERR merge în spre a doua alternativă, dând posibilitatea și oportunitatea tuturor țărilor membre să avanseze în direcția compatibilizării cu obiectivele celor 6 axe.
  
Aici apare un punctul nevralgic, extrem de periculos pentru România.
  
Dacă România nu va reuși să urmeze eficient direcția celor 6 axe , riscă să rămână la periferia UE, cantonându-se pe termen lung într-o zonă a economiilor slab dezvoltate europene, fiind chiar în situația ( limită) de a fi exclusă – nu de jure ci de facto- din mecanismul integrat european.
  
Nu sunt de partea celor care au criticat ministerul și ministrul de resort pentru modul ” neprofesionist” în care au conceput PNRR și au eșuat de câteva ori în acceptarea acestui de către Bruxelles.
 
Există o dificultate majoră  care cu greu s-ar putea soluționa. Aceasta constă în faptul că României i se cere prin MERR să se pregătească pentru viitor  ( prin cele 6 axe ) dar ea încă nu și-a rezolvat problemele prezentului , fiind încă departe de a îndeplini graficul convergenței și trecerii la euro. Mai mult, România este singura țară membră care se află într-o  evidentă întârziere istorică în ceea ce privește infrastructura de transport, medicală și educațională.
  
Decidenții responsabili cu PNRR ori nu au putut ori n-au vrut să înțeleagă sensul MERR și au intenționat să-l utilizeze și pentru rezolvarea întârzierilor. Evident, nu se poate dar sunt multe alte posibilități de finanțare a acestora dacă există capacitate conceptuală și expertiză managerială. (Capacitatea conceptuală de elaborare a unei politici de identificare și atragere a unor fonduri de investiții este o altă temă dar ar merita să fie studiată măcar pentru faptul că nu s-a remarcat până în prezent în politica economică românească)

2. Ce așteptări putem avea, în termeni reali, de la PNRR
  
Fondurile prin PNRR sunt importante și, în niciun caz, nu  putem minimaliza importanța lor ci doar ar fi corect ca aceasta să aibă un nivel realist de apreciere.
  
De la început trebuie spus că nu au un cuantum excepțional, așa după cum se afirmă uneori. Suma de cca 30 miliarde euro nu este rezultatul unor negocieri de succes ci exact atât cât ni e cuvenea conform principiilor standard de repartizare a fondurilor. Dacă se negocia mai bine, am fi putut obține mai mult aducând în argumentare costuri mai mari ca urmare a  daunelor umane și materiale provocate de pandemie. Așa au procedat Italia, Grecia, Croația , Portugalia care au reușit o creștere a sumelor peste nivelul standard.
  
Oricare ar fi fost însă suma totală, trebuie spus încă de la început că doar între 60-65% din cuantum poate fi efectiv utilizat în România .Experiența internațională arată că cel puțin 30% din fondurile europene  accesate în zona țărilor membre foste comuniste se întorc în zona țărilor membre din Occidentul Europei sub forma costurilor pentru studii de expertiză și fezabilitate efectuate de companii din țările occidentale, import de bunuri de capital din aceleași țări necesare investițiilor finanțate prin FSIE, costuri cu pregătirea și calificarea personalului în firmele sau companiile care au câștigat licitațiile pentru executarea proiectelor europene în țările de accesare a fondurilor, prețuri de transfer ale companiilor occidentale sau multinaționale, ș.a.
  
Viziunea politică asupra MERR și respectiv PNRR este un alt factor care poate influența nivelul real de utilizare eficientă a fondurilor.
  
În Italia, de exemplu, primul ministru Mario Draghi a preluat  cele 6 axe ale MERR ca pe piloane de construcție a unui proiect de țară pe perioada 2021-2026. Viziunea conceperii PNRR-urilor ca pe orientări ale unor proiecte ( strategii) de țară s-a evidențiat și în Țările Baltice, Bulgaria, Spania și Slovenia.
  Conceperea PNRR aparține exclusiv guvernelor în funcție la această dată și doar opțional se recomandă prezentarea ( nu votul) în Parlament. În unele țările citate mai sus, guvernele nu au avut consultări cu sindicate și asociații patronale și nici nu s-a apelat la transmiterea de sugestii de jos în sus dar au existat consultări cu mediul academic și cu experți ai unor instituții internaționale ( OECD, OMC). Așa a procedat Italia și Spania.
  
În România, PNRR nu a fost conceput ca un pilon al unui eventual proiect de țară ci ca pe un pretext de confruntare politică între guvern și opoziție .Din păcate, nici la nivelul opoziției nu a apărut nici cea mai mică intenție de a vedea PNRR ca pe un program național al viitorului României în Uniunea Europeană ci doar ca pe o problemă de interes prezent și local fără înțelegerea caracterului vizionar și inovator al MERR. Dovadă este faptul că la întâlnirea cu primul ministru, președintele celui mai mare partid de opoziție nu a fost însoțit de strategi de politici economice ai partidului ci de un reprezentant al IMM și un altul  al sindicatelor. Caracterul general european  cu viziune asupra modelului viitor al economiei globale ce caracterizează MERR s-a redus astfel la o problematică marginală de tipul celor abordate la nivelul Consiliului Economic și Social.
  
O astfel de abordare, atât guvernamentală cât și a opoziției nu ne dau garanția folosirii PNRR în adevăratul său sens de pregătire a viitorul României ci mai degrabă a realizării unor obiective care pot avea greutate electorală.

*** 
   
La această dată, nu am certitudinea că la noi s-a înțeles corect importanța și implicațiile ”revoluției conceptuale” pe care a făcut-o Uniunea Europeană prin MERR în  problematica formării și distribuirii fondurilor și nici noile și mai complicatele obligații pe care le au utilizatorii acestora.
  
Tandemul ” finanțare-reformare” pe care UE l-a introdus ca principiu central al MERR depășește cu mult cadrul anterior al condiționalității acordării fondurilor. În trecut, condiționalitatea era rezolvată prin auditul cheltuielii justificate și strict direcționate a fondurilor. În prezent, condiționalitatea  finanțării  se rezolvă prin dovedirea semestrială a progreselor în planul reformelor, nu doar structurale ci și sociale.
   
Lipsa sau insuccesul reformelor pot bloca imediat transferul de fonduri. Politicul va intra într-o tensiune extremă căci , după apologia pe care a adus-o PNRR-ului care a creat o stare extremă de expectație în masa populației, orice eșec îi va responsabiliza și culpabiliza atât de mult încât se pot petrece schimbări rapide și poate nedorite pe scena politică.
 
PNRR poate fi asociat cu aforismul cuțitului : Cu el poți tăia pâinea dar îți poți tăia și degetul”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.