Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2022 un deficit de 26,571 miliarde euro, în creştere cu 52,07% comparativ cu cel din anul precedent, care a fost de 17,473 miliarde euro, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României, remis, luni, Agerpres.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 9,187 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 3,120 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3,852 miliarde de euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent în creştere cu 821 milioane euro.

În perioada ianuarie - decembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 6,136 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 97,685 miliarde de euro la 31 decembrie 2022 (68,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,1% faţă de 31 decembrie 2021.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2022 nivelul de 45,036 miliarde de euro (31,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 15,4% faţă de 31 decembrie 2021.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,8% în perioada ianuarie - decembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2022 a fost de 4,4 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2022 a fost de 82,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021. 

Citeşte şi: Semnal oprimist de la CE: Economia României va crește iar inflația va scădea

Economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 9,7% anul acesta şi la 5,5% anul viitor, conform previziunilor economie din iarna anului 2023, publicate luni de Comisia Europeană. 

Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a fost rezilientă în trimestrul patru din 2022, pe fondul evoluţiilor favorabile din sectorul serviciilor şi al încrederii în economie, şi în pofida scăderii continue a producţiei din industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, al înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din UE ar urma să ducă la un avans mai redus al PIB-ului real în România, la 2,5%.

Implementarea PNNR ar trebui să contribuie la investiţii puternice, care ar urma să fie principalul motor de creştere. Alte fonduri europene ar urma de asemenea să sprijine investiţiile.

Consumul privat, deşi este afectat negativ de inflaţia ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice şi a cererii scăzute pe pieţele de export.

O redresare la 3% a creşterii economiei este proiectată pentru 2024, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, a ratelor mai scăzute ale dobânzilor şi a îmbunătăţirii perspectivelor externe.

În decembrie, indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE) a încetinit în urma preţurilor mai scăzute la energie şi alimente, astfel încât rata medie în 2022 s-a situat la 12%.

Inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, dar modest, deoarece presiunile inflaţioniste rămân extrem de ridicate la componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale non-energetice şi produsele alimentare prelucrate.

Indicele armonizat al preţurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.