Deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale în perioada ianuarie - iulie 2022, faţă de perioada similară a anului trecut, când a fost consemnat un deficit de 2,87% din PIB

"Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 26,69 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele şapte luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB", precizează MF.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influenţată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit şi TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare. 

Are sau nu Guvernul bani de majorări salariale. Răspunsul lui Adrian Câciu

Ministrul FInanțelor Adrian Câciu a făcut mai multe precizări și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, joi, după ședința de guvern.

Printre întrebările puse de jurnaliști a fost și cea legată de majorările salariilor care ar fi trebuit să aibă loc în luna iuliea iar în august acestea au fost micșorate.

Adrian Câciu a explica că: ”A fost o decizie luată în coaliție. Nu e vorba neapărat de bani, nu este vorba de majorări, aș vrea să reiau puțin, dacă îmi permiteți trecutul. Am făcut legea bugetului de stat. Am venit în fața dumneavoastră. Am spus că dăm la zona bugetară doar pentru două familii ocupaționale, sănătate și educație și pentru celelalte familii ocupaționale, în funcție de cum evoluează execuția bugetară veniturile statului. Vom încerca la jumătatea anului să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaționale care aveau o diferență de grilă până în 2022 să primească acest 1/4. Și în direcția aceasta mergem. Cred că ordonanța va fi aprobată săptămâna viitoare. Restul de măsuri privind sporurile au rămas să fie analizate separat, pentru că, știți foarte bine, avem în analiză la Ministerul Muncii reforma salarizării unitare, reforma administrație. Sunt mai multe reforme pe PNDR. Se dorește o reformă integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar, pentru a nu crea noi inechități. Știți despre sporuri că sunt mai sensibile câteodată decât salariu bază, că pot crea prin diferențe între ministere, noi inechități. Deci, la acest moment, decizia a fost, sau ultima decizie a fost recuperarea să fie de doar de 1/4 la cei care s-au înregistrat diferențe față de grila 2023”, a mai mai explicat oficialul.

Despre faptul că majorarea a fost amânată iar acum unele dintre măriri de salarii nu sunt mai mari de 50 de lei ministrul de Finanțe a precizat că: ”Nu a fost o greșeală. Dacă observați în acea ordonanță, care cred că e în transparență publică, observați că are un articol distinct care spune că e cu încadrarea în limitele de cheltuieli de personal aprobate. Deci nu este vorba de acest lucru. Măsura a fost anunțată de coaliție. A fost situația din Parlament și atacată legea la Curtea Constituțională, care punea situația totuși într-o zonă, dacă vreți, de impredictibilitate”, a explicat oficialul și a continuat: ”Când aduci totuși și polițiștii și celelalte categorii de persoane într-o zonă pe care până la urmă și-ai angajat-o și asumat-o politic. Și atunci, s-a luat această decizie să se vină cu ordonanța. De aceea este nu e o greșeală [...]. Această întârziere se datorează USR. USR a atacat la Curtea Constituțională legea respectivă. Haideți să își mai asume și dânșii, că parcă nici n-au fost la guvernare. Eu știu că au fost înghețate salariile pe acea perioadă. Dar să știe oamenii de ce au suferit”, a conchis explicația ministrul Adrian Câciu. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.