Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, deficitul bugetar al României a ajuns la 5,44% din PIB la finalul lunii septembrie 2024, în creștere de la 4,57% din PIB la sfârșitul lunii august. Aceasta înseamnă un deficit de 96,24 miliarde de lei, comparativ cu 56,46 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2023, când deficitul reprezenta 3,52% din PIB. 

Venituri în creștere pe fondul contribuțiilor și TVA-ului

În primele nouă luni din 2024, veniturile totale au fost de 415,98 miliarde de lei, cu 13% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost alimentat de contribuțiile de asigurări, TVA, impozitele pe salarii și venit, precum și veniturile nefiscale. Dinamica pozitivă a veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22%) a fost susținută de măsurile care au majorat salariul minim, dar și de modificările legislative care au extins facilitățile fiscale pentru anumite categorii de salariați, inclusiv cei din construcții și agricultură.

Creșterea veniturilor din TVA, de 17,2%, a contribuit la încasări totale de 88,01 miliarde de lei, parțial datorată majorării cotei TVA pentru anumite produse cu adaos de zahăr sau pentru servicii turistice. Contribuțiile de asigurări au însumat 140,1 miliarde de lei, cu 20% mai mult față de 2023, fiind influențate pozitiv de creșterea fondului de salarii din economie și de ajustările fiscale pentru unele sectoare.

Cheltuielile publice cresc cu 20,7%

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a ajuns la 512,22 miliarde de lei, în creștere cu 20,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimată ca pondere în PIB, această sumă reprezintă 29% din PIB, o creștere cu 2,5 puncte procentuale față de 2023. Cheltuielile de personal au ajuns la 119,49 miliarde de lei, echivalând 6,8% din PIB, fiind impulsionate de creșterea salariilor acordată în 2023 și 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 22,5% și au fost în principal utilizate la nivelul bugetelor locale și pentru sistemul de sănătate, reflectând cheltuieli ridicate pe medicamente și programe de sănătate națională. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au atins 26,62 miliarde de lei, ceea ce ilustrează un efort sporit pentru acoperirea obligațiilor statului.

Creșteri și ajustări în asistența socială

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 165,66 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult față de 2023. Această majorare se datorează creșterii pensiilor (punctul de pensie majorat la 2.032 lei) și a pensiilor minime. O altă componentă a cheltuielilor sociale o reprezintă sprijinul acordat prin compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, cu o valoare totală de 3,13 miliarde de lei pentru primele nouă luni.

Cheltuielile cu subvențiile au ajuns la 13,8 miliarde de lei, incluzând sprijin pentru transportul de călători, subvenții pentru agricultură, dar și compensații acordate pentru consumul de energie al companiilor non-casnice.

Perspective îngrijorătoare

Deși Guvernul a revizuit în creștere ținta de deficit bugetar pentru 2024, de la 5% la 6,94% din PIB, Consiliul Fiscal avertizează că acest procent ar putea ajunge la aproape 8%, dacă actuala traiectorie continuă. Aceasta este o îngrijorare majoră pentru economia României, având în vedere că un deficit bugetar atât de ridicat poate aduce presiuni suplimentare asupra economiei.

Încercările de control asupra deficitului bugetar au fost sprijinite parțial de creșterea veniturilor nefiscale și de ajustările aduse reglementărilor fiscale, însă dinamica rapidă a cheltuielilor depășește creșterea veniturilor, adâncind decalajul.

Investițiile și fondurile europene: priorități în buget

Cheltuielile pentru investiții au totalizat 74,93 miliarde de lei, cu aproape 38% mai mult față de anul precedent, reprezentând o prioritate guvernamentală. Investițiile se concentrează pe dezvoltare regională și proiecte majore de infrastructură, fiind finanțate din surse interne și externe. Pe de altă parte, încasările din fonduri europene au fost de 24,52 miliarde de lei, însă acestea au înregistrat o scădere de 24,8% față de anul trecut, generând presiuni asupra bugetului național pentru susținerea proiectelor prioritare.

Pentru a acoperi nevoile de finanțare, statul continuă să acceseze piețele financiare interne și internaționale, însă creșterea cheltuielilor cu dobânzile accentuează vulnerabilitatea bugetară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.