Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, la opt luni deficitul bugetului general consolidat era de 14,6 miliarde lei, respectiv 1,54% din PIB.

Anul trecut în aceeaşi perioadă, bugetul general consolidat se încheia cu un deficit de 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB).

În perioada ianuarie - octombrie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 232,3 miliarde lei, au reprezentat 24,5% din PIB, şi sunt mai mari cu 11,8%, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,8%) şi din veniturile nefiscale (+18,5%). Potrivit Ministerului Finanţelor, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv, începând din februarie, de transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului.

Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

Pe de altă parte, s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 26,1% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 45,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 25,4% mai mari pe fondul majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,1%.

Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare. Subvenţiile sunt mai mari cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.

Dobânzile sunt cu 25,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1,2% din PIB, întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru întregul an, ţinta de deficit bugetar este de 2,97% din PIB.

Comisia Europeană a solicitat recent României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.