"Economiile emergente în ansamblu păreau să fie mult mai robuste faţă de situaţia de cu ani în urmă. Băncile mari arareori ţin cont de externalităţi. Dacă m-ar întreba cineva ce este schimbat azi faţă de acum 10 ani, aş răspunde că o schimbare dramatică este erodarea multilateralismului şi creşterea protecţionismului. De asemenea, avem de-a face cu respingerea elitelor. În plus, noile tehnologii pot cauza dislocări masive pe piaţa muncii şi aceasta poate deveni o are problemă. Cred că un şoc mare, dacă va veni, poate veni din pieţele de capital, din cauza expansiunii acestui shadow banking. Acestea sunt mult mai puţin reglementate, există o mare opacitate şi nu ştim, într-adevăr, câte resurse controlează shadow banking. Există estimări ale Băncii Centrale Europene şi ale Consiliului European pentru Risc Sistemic care evaluează activele financiare ale shadow banking la mai bine de 50% din total. Este foarte mult. Asistăm de facto la o fragmentare a sistemului global de la multilateralism la plurilateralism (...) Eu cred că societăţile se întorc spre interior, iar acest lucru a început înainte de declanşarea crizei financiare. De ce se întâmplă asta? Pentru că există teamă pentru viitor, teamă pe ideea că generaţia care vine după noi va trăi mai puţin bine decât generaţia noastră. Sindromul de întoarcere spre interior îl putem înţelege şi prin marea rivalitate economică dintre China şi Statele Unite", a spus Dăianu.

Acesta a adăugat că, de-a lungul timpului, a existat un lobby foarte puternic al industriei financiare care a "capturat decizia".

"Oamenii politici nu sunt veniţi de la Dumnezeu, ci sunt oameni veniţi din industrie adesea, veniţi din politică şi care sunt şi ei captivii unor grupuri de interese, uneori legitime, uneori ilegitime. Average-ul a crescut foarte mult pe fondul dereglementării şi al unor decizii luate potrivit logicii că băncile ştiu cel mai bine cum să fie reglementate şi ce să facă. Plus, miopia reglementatorilor faţă de produse foarte riscante şi nu vreau să intru iar în istorie..." , a continuat el.

În ceea ce priveşte activitatea de autor, academicianul Dăianu consideră că oamenii care scriu "trebuie să aibă ceva de scris".

"Oamenii care scriu trebuie să aibă, în primul rând, ceva de scris. Altfel, putem scrie scrisori de amor, petiţii etc. Eu cred că, în largă măsură, ceea ce am scris în primii ani după izbucnirea crizei a fost validat. Nu vreau să fiu arogant prin ceea ce afirm. Sunt mulţi economişti care au scris, de-a lungul timpului, despre virtuţile şi eşecurile pieţelor. Viaţa m-a îmbrâncit şi în locuri unde se iau deciziile. Cei care mă ştiu, cunosc că nu am avut veleităţi de om politic, nu eram mânat de gânduri de a ajunge ministru... M-a îmbrâncit viaţa atunci când unele persoane mi-au spus că este nevoie de mine", a menţionat Daniel Dăianu.

Academicianul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), şi-a lansat, luni, noul volum intitulat "Băncile centrale, criză şi postcriză. România şi Uniunea Europeană încotro?'.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.