Prețul petrolului a scăzut, miercuri, cu peste 3 dolari, piețele fiind îngrijorate de o scădere a cererii după ce Rezerva Federală a majorat dobânda cu trei sferturi de punct procentual.

Contractele futures pentru petrolul Brent pentru luna august au scăzut cu 2,7 dolari, sau 2,2%, la 118,51 dolari pe baril, după ce au coborât până la 117,75 dolari. Țițeiul american West Texas Intermediate pentru iulie a scăzut cu 3,62 dolari, sau 3,04%, la 115,31 dolari pe baril, după ce a coborât până la un minim de 114,60 dolari.

Cea mai mare majorare a dobânzii de către banca centrală americană din 1994 încoace a determinat și creșterea dolarului, indicele dolarului urcând la cel mai ridicat nivel din 2002 încoace. Un dolar mai puternic face ca petrolul în dolari americani să fie mai scump pentru deținătorii de alte monede, reducând cererea.

Între timp, producția de țiței din SUA, care a stagnat în mare parte în ultimele luni, a crescut ușor cu 100.000 de barili pe zi săptămâna trecută, ajungând la 12 milioane de barili pe zi, cel mai ridicat nivel din aprilie 2020, potrivit datelor Administrației pentru Informații în domeniul Energiei, potrivit Mediafax.

Datele au arătat, de asemenea, o creștere a stocurilor de țiței și a stocurilor de distilate din SUA, în timp ce benzina a înregistrat o scădere surprinzătoare, pe fondul sezonului de condus de vară.

Banca Centrală Europeană a promis miercuri un nou sprijin și un nou instrument pentru a tempera o prăbușire a pieței care a alimentat temerile legate de o nouă criză a datoriilor în sudul zonei euro, dar pare să fi dezamăgit investitorii care așteptau măsuri mai îndrăznețe. În plus, cel mai recent focar de COVID din China a ridicat temeri legate de o nouă fază de blocaje.

Citeşte şi: Proteste la benzinării. Mircea Coşea: Procent important de speculă şi câştig imoral al statului

Românii au început să protesteze, la benzinării, împotriva creşterii preţurilor la carburanţi. Profesorul de economie Mircea Coşea a vorbit, pentru cititorii DC Business, despre şansele ca aceste proteste să aibă vreun efect dar şi despre soluţiile ca preţul la pompă să scadă.  

"Eu nu cred că va avea vreun efect. Oricum este o noutate, pentru că ar fi printre primele dăţi când românii ies în stradă pentru revendicări economice, pentru că până acum au ieşit pentru alte lucruri: justiţie, măşti şi aşa mai departe.

Pare să fie o mişcare mai spontană, nu organizată de către cineva, pentru că într-adevăr preţul carburantului a ajuns să fie destul de important pentru bugetul fiecărui român şi mai ales pentru unele sectoare cum ar fi transportul internaţional, agricultura şi celelalte. Dar nu cred că va avea vreun efect, pentru că nu cred că este foarte sensibilă actuala conducere la aşa ceva.

Responsabil de găsirea unei soluţii nu poate fi decât Guvernul. În alte ţări, lucrurile acestea deja s-au întâmplat, s-au luat măsuri fie prin plafonare, prin reducerea taxelor. Să nu uităm că aproape 60% din costul unui litru de carburant înseamnă venituri la bugetul statului. Deci ca să avem acum o rezolvare nu se poate face decât un singur lucru, şi anume o reducere a acestei părţi pe care statul o ia şi o pune la buget într-o manieră imorală, pentru că, până la urmă, ia bani nu prin dezvoltare, nu prin efectele creşterii economice, ci din buzunarele cetăţenilor. Este o autofinanţare, de la popor către buget şi de la buget către popor. E un fel de canibalizare a economiei, pentru că statul îşi mănâncă propria economie în felul acesta. Dar deocamdată, neavând alte surse pentru că economia nu merge, e criză, statul continuă cu astfel de măsuri", a explicat profesorul Mircea Coşea.

"În cazul României sunt convins că există un procent important de speculă în preţul carburantului"

"S-ar putea să existe în viitorul apropiat o reducere, dar nu foarte mare, din cauză că asistăm şi la o creştere a petrolului pe pieţele internaţionale. Altceva se poate face însă, destul de uşor şi de bine. Şi anume trecerea într-o activitate adevărată a două instituţii importante ale statului în această situaţie: Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului.  E evident că sub această umbrelă a inflaţiei şi a creşterii preţului petrolului brut, anumite companii, anumite rafinării şi distribuitori urcă preţurile într-o manieră nejustificată şi printr-un anumit tip de înţelegeri între ei. Există de lucru pentru Consiliul Concurenţei, ar trebui să vadă ce se întâmplă în economie, pentru că eu am convingerea că o parte din această creştere a preţurilor este speculă. Speculă pentru că există această atmosferă emoţională pe care economia comportamentală o descrie foarte bine şi anume că atunci când societatea este sub imperiul unei emoţii cum ar fi această creştere extraordinar de rapidă a inflaţiei, anumiţi actori economici îşi permit să ridice costurile şi preţurile într-o manieră bruscă şi nejustificată, având ca explicaţie faptul că inflaţia a dus la aşa ceva. Nu întotdeauna e adevărat, în cazul României sunt convins că există un procent important de speculă în preţul carburantului", a subliniat profesorul Coşea. 

Apel cu privire la declaraţiile publice

"Sunt analişti economici de prestigiu care apar pe toate site-urile şi posturi de televiziune şi care ar trebui să nu mai facă declaraţii care influenţează piaţa. Deja au început să apară declaraţii conform cărora este inevitabil ca preţul carburantului să ajungă la zece lei. Lucru acesta este, din nou, un fel de provocare, de invitaţie către distribuitori să ridice preţul pentru că, iată, e normal, însăşi anumite personaje importante spun că lucrul acesta va fi posibil. Un fenomen similar am petrecut de Paşte, când responsabilii sectorului privat al creşterii animalelor au spus foarte clar că nu se va putea vinde un kilogram de mie sub 50 de lei. A doua zi, preţul era 50 de lei deşi s-a dovedit până la urmă că cererea şi oferta l-au coborât la aproape 28-30 de lei", a atras atenţia Mircea Coşea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.