Polonia pregătește o reacție împotriva controlului la frontierele Germaniei

Cu o zi înainte, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, cunoscut pentru poziția sa pro-europeană, a criticat dur planurile Germaniei de a introduce controale la toate frontierele terestre, calificându-le drept „inacceptabile”. Tusk a subliniat că aceste măsuri afectează spiritul de cooperare și libera circulație în interiorul Uniunii Europene.

„Nu putem accepta această decizie unilaterală care contravine valorilor Schengen,” a declarat Tusk, liderul partidului Platforma Civică (PO), afiliat Partidului Popular European (PPE), aceeași familie politică europeană ca și principalul partid de opoziție din Germania, CDU/CSU.

Guvernul Poloniei intenționează să inițieze consultări cu vecinii Germaniei și să ia în considerare un răspuns comun, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, împotriva introducerii controalelor la frontiere de către Germania, a anunțat Ministerul de Interne al Poloniei pentru Euractiv.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a emis deja un avertisment către Berlin, însă acum Varșovia pare decisă să treacă la măsuri concrete. Această reacție vine în contextul în care Germania a decis să implementeze controale mai stricte la granițele sale, stârnind nemulțumirea mai multor țări din regiune.

Reacții internaționale: Grecia și Italia

Din Viena, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a criticat decizia Germaniei, subliniind că aceasta ar putea duce la revizuirea politicilor de asistență socială, care sunt considerate atractive pentru migranți și refugiați. Mitsotakis a sugerat că Berlinul ar putea fi nevoit să își reconsidere abordarea.

În Italia, guvernul condus de Giorgia Meloni, cunoscut pentru pozițiile sale dure în privința migrației, a lăudat măsurile anti-migrație ale Germaniei. Sprijinul Italiei vine în contextul unei orientări similare a politicilor guvernamentale în ceea ce privește controlul migrației ilegale.

Posibil impact asupra Franței

Decizia Germaniei ar putea avea efecte și asupra politicii migraționiste a Franței. Noul prim-ministru francez, Michel Barnier, ar putea fi împins către o abordare mai dură în privința migrației, sub presiunea partenerilor europeni. Aceasta ar putea deschide calea pentru un front comun între Franța și Germania în lupta împotriva migrației ilegale, în ciuda diferențelor politice.

Consultările pe care Polonia le propune ar putea crea un front comun al țărilor afectate de noile măsuri ale Berlinului, ceea ce ar genera o dezbatere la nivel european. În timp ce Germania rămâne fermă în decizia sa, tensiunile în cadrul UE pe tema migrației par să se intensifice, iar răspunsul Poloniei ar putea schimba dinamica discuțiilor la nivel european.

România încă speră să intre în Schengen-ul terestru

Țării noastre i-a fost refuzată constat intrarea în Schengen atât de Olanda dar mai ales de către Austria, România reușind totuși să intre în sistem cu frontierele aeriene și speranța că va reuși să intre și cu cele terestre tot în acest an. Însă până să se realizeze și acest lucru, viitorul Schengen pare destul de sumbru la această oră.

Decizia Germaniei ”suflă” în pânzele Austriei care de ani de zile critică migrația și dă vina mai ales pe România pentru numărul mare de migranți ilegali care se află pe teritoriul său.

Intrarea României în spațiul Schengen ar permite eliminarea controalelor la frontierele terestre cu statele membre, facilitând libera circulație a persoanelor și mărfurilor. Această schimbare ar aduce beneficii economice majore, prin fluidizarea transportului rutier și feroviar, reducerea timpilor de așteptare și creșterea eficienței comerciale. De asemenea, integrarea în Schengen ar spori mobilitatea cetățenilor români, care ar putea călători în întreaga Uniune Europeană fără a fi supuși verificărilor la granițe, consolidând astfel apartenența României la piața unică europeană.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.