România continuă să se confrunte cu o scădere accentuată a populației, sporul natural menținându-se negativ în luna iunie 2024. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul persoanelor decedate a fost de 1,7 ori mai mare decât cel al născuților-vii, subliniind o problemă demografică majoră pentru țară.

Scădere semnificativă a nașterilor și creștere ușoară a deceselor la copii

În luna iunie 2024 s-au născut 10.707 copii, înregistrându-se o scădere de 6,9% față de luna mai, adică cu 798 de nașteri mai puține. Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, numărul născuților-vii a scăzut cu 19,1%, adică cu 2.530 mai puține nașteri decât în iunie 2023.

Pe de altă parte, numărul deceselor copiilor sub un an a crescut îngrijorător. În iunie 2024 au fost înregistrate 82 de decese în această categorie, cu 17 mai multe față de luna mai 2024 și cu 8 mai multe decât în aceeași lună a anului 2023.

Decesele, mai puține decât în luna mai, dar tot pe un trend ridicat

Numărul total al deceselor înregistrate în luna iunie 2024 a fost de 18.037, o scădere cu 7,7% față de luna mai, când au fost înregistrate 19.534 de decese. Dintre acestea, 9.396 au fost persoane de sex masculin și 8.641 de sex feminin. Deși numărul total al deceselor a scăzut față de luna precedentă, comparația cu luna iunie 2023 arată o ușoară scădere de doar 1,1%.

Sporul natural a fost din nou negativ în iunie 2024, cu un deficit de 7.330 de persoane, comparativ cu un deficit de 4.999 persoane în aceeași lună din 2023, subliniind agravarea situației demografice din România.

Diferențele între mediul urban și rural

Decesele au fost distribuite aproape egal între mediul urban și cel rural, dar cu variații notabile în funcție de sex și locație. În mediul urban, s-au înregistrat 9.222 de decese, dintre care 4.792 de sex masculin și 4.430 de sex feminin. În mediul rural, numărul deceselor a fost de 8.815, cu 4.604 bărbați și 4.211 femei.

Comparativ cu iunie 2023, numărul deceselor în mediul urban a crescut cu 1%, în special în cazul femeilor (+2,8%), în timp ce numărul deceselor în mediul rural a scăzut cu 3,2%, o reducere mai accentuată în rândul bărbaților (-4,6%).

Persoanele în vârstă, cele mai afectate

Majoritatea deceselor din luna iunie 2024 au fost înregistrate la persoanele în vârstă. Aproape 40,4% din decese (7.288) au fost în rândul persoanelor de peste 80 de ani, urmate de persoanele cu vârste între 70 și 79 de ani (27% din totalul deceselor, adică 4.872). Categoria de vârstă 60-69 de ani a înregistrat 17,4% din decese, adică 3.147 de persoane. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (106 decese), 5-19 ani (63 decese) și 20-29 ani (100 decese).

Creștere semnificativă a numărului de căsătorii

În ceea ce privește evenimentele matrimoniale, luna iunie 2024 a adus o creștere semnificativă a numărului de căsătorii. Au fost înregistrate 11.769 de căsătorii, cu 2.072 mai multe față de luna mai 2024, reprezentând o creștere de 21,4%. Față de aceeași lună a anului trecut, numărul căsătoriilor a crescut cu 1.322, adică 12,7%.

Scădere în numărul de divorțuri

În contrast cu creșterea căsătoriilor, numărul divorțurilor a scăzut. În iunie 2024, au fost pronunțate 1.546 de divorțuri, cu 25 mai puține decât în luna mai 2024, o scădere de 1,6%. Comparativ cu iunie 2023, scăderea a fost și mai pronunțată, cu 473 de divorțuri mai puține, adică o scădere de 23,4%.

Concluzii îngrijorătoare pentru viitorul demografic al României

Datele statistice din luna iunie 2024 subliniază o tendință îngrijorătoare pentru viitorul demografic al României. Sporul natural negativ și scăderea numărului de nașteri sugerează o problemă structurală profundă, care va necesita măsuri urgente și eficiente pentru a inversa acest trend și pentru a asigura un viitor stabil pentru populația României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.