Pensiile speciale ale primarilor vor fi asigurate din bugetele locale, nu de la bugetul de stat, a explicat oficialul.
"Aceste indemnizaţii pentru limită de vârstă vin cumva ca o reacţie la ce s-a întâmplat în trecut. În multe mandate sunt primari care nu au avut contributivitate, nu au avut salariu, ci au avut indemnizaţie de primar. În această situaţie, avem primari de 4, 5, 6 mandate în România care are au o pensie de 1.200 - 1.400 de lei. De aici a fost această discuţie. Foarte important de spus este că banii nu se dau de la bugetul de stat, ci se asigură din bugetele locale de către fiecare dintre Unităţile Administrativ-Teritoriale. Pentru fiecare primărie, avem evident şi un impact, care nu va fi foarte mare. Să ştiţi că acest Cod administrativ are şi foarte multe alte prevederi care sunt foarte bune, leagă mai multe legi într-o singură lege, aşază administraţia publică locală, responsabilizează anumite persoane din administraţia publică locală şi face cumva o debirocratizare", a spus Budăi.
Potrivit ministrului, pensiile speciale pentru primari vor intra în vigoare după ce Ordonanţa care reglementează acest lucru este publicată în Monitorul Oficial şi îşi produce efectele.
"În primul şi în primul rând, trebuie să fie Ordonanţa publicată în Monitorul Oficial, să producă efecte şi condiţia este ca acea persoană să îndeplinească condiţiile de limită de vârstă din Legea pensiilor. Dacă o persoană are 65 de ani mâine iese la pensie şi Ordonanţa este în vigoare atunci beneficiază. Vreau să fim foarte clari: să nu se inducă ideea că se plăteşte retroactiv din 1992. Sub nicio formă. Ordonanţa produce efecte de la momentul aprobării pe viitor, nu anterior. Deci, nu se calculează cât ar fi trebuit să încaseze din 1992. Eu vă spun cu sinceritate că nu am văzut un primar care să se opună la acest lucru. S-a discutat foarte clar cu tot ceea ce înseamnă asociaţii, primari de toată coloratura politică şi care au susţinut acest proiect. Până când noi vom putea ridica şi celelalte pensii la un nivel mulţumitor, va fi acesta (pensiile speciale, n.r.) un subiect care clar va produce emoţie publică, dar haideţi să fim puţin corecţi şi cu administraţia din România şi să vedem ce oameni vrem să ne conducă. Vrem să ne conducă nişte oameni care să aibă nişte salarii decente şi să nu aibă grija zilei de mâine?", a subliniat demnitarul.
Budăi a adăugat că se va reuşi ca şi veniturile românilor să crească la nivelul la care ar trebui să fie.
"Nu aş vrea să dau într-o ipocrizie politică fără să critic pe nimeni din Opoziţie în care să spun că politicienii ar trebui să fie săraci şi să muncească benevol. Dacă vorbim despre construcţia bugetului unei unităţi administrativ-teritoriale, vreau să vă spun că pentru acest an este net superioară faţă de anul 2018 în care a fost net superioară faţă de 2017. Dacă vorbim despre falimentul unor primării, trebuie să avem exemple foarte clare, pentru că inclusiv bugetele Consiliilor Judeţene de unde se pot reechilibra bugetele comunelor sunt mult mai mari decât în alţi ani. Trebuie să vedem şi ce bani au în excedent, nu pentru a-i lua, ci pentru a-i întreba de ce nu îi folosesc la investiţii. Există exemple în care există excedente pe bugetele primăriilor ţinute de unii primari un an, doi, trei, pentru ca în anul în care vine campania electorală să facă ceva în acea localitate. Or, nu cred că este normal. Dezvoltarea trebuie să se facă an de an, nu din patru în patru ani când avem alegeri, ca să vadă cetăţeanul că eu lucrez în comună", a menţionat Marius Budăi.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de marţi, prin Ordonanţă de Urgenţă, Codul administrativ. Premierul Viorica Dăncilă declara, în debutul şedinţei săptămânale a Executivului, că noul Cod administrativ este "un proiect important pentru modernizarea administraţiei publice, rezultat al unei ample consultări cu reprezentanţii structurilor asociative".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.