Distilbene

Distilbene este denumirea comercială a unui hormon sintetic prescris, între 1950 și 1977, femeilor însărcinate din Franța, în special pentru a preveni avorturile spontane.

Acest produs s-a dovedit însă periculos: fetele expuse in utero au un risc crescut de a dezvolta cancer vaginal sau de col uterin, iar copiii lor sunt expuși riscului de malformații.

Cel puțin 160.000 de bebeluși din Franța au fost expuși la Distilbene. De la începutul anilor 2000, numărul de procese a crescut. Pentru prima dată, în 2011, Curtea de Apel din Versailles a recunoscut o legătură între Distilbene și handicapul de generația a treia, acordând nepotului unei femei tratate cu acest medicament daune de 1,7 milioane de euro.

Sânge contaminat

În anii 1980, epidemia de SIDA s-a răspândit. Pentru a evita contaminarea prin transfuzii de sânge, o circulară recomanda evitarea donațiilor de sânge de la persoane cu risc, toxicomani și homosexuali. Dar acest text a fost aplicat în mod defectuos.

În plus, stocurile de produse sanguine neîncălzite (încălzirea permite inactivarea virusului HIV) au continuat să fie vândute până în octombrie 1985.

Ca urmare, sute de persoane au fost contaminate, în special hemofilici a căror boală necesita transfuzii regulate. Asociația franceză a hemofilicilor estimează că 1.350 de persoane au fost contaminate cu HIV, dintre care o mie au murit de SIDA.

Consecințele juridice au fost o mare dezamăgire pentru victime. În 1993, fostul director al Centrului Național de Transfuzie Sanguină, Michel Garretta, și fostul său director de dezvoltare, Jean-Pierre Allain, au fost condamnați în apel la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare.

În 1999, premierul de atunci, Laurent Fabius, și fostul ministru al afacerilor sociale, Georgina Dufoix, au fost achitați de Curtea de Justiție a Republicii, în timp ce fostul secretar de stat pentru sănătate, Edmond Hervé, a fost condamnat, dar scutit de pedeapsă.

Hormonul de creștere

Între 1983 și 1985, 1.698 de copii au fost tratați pentru a le stimula creșterea cu injecții de produse contaminate cu prion, un agent patogen al bolii Creutzfeld-Jacob (CJD), care distruge sistemul nervos.

Dintre aceștia, 120 au murit de CJD. Epilogul judiciar al scandalului s-a consumat în 2016, după mai bine de douăzeci de ani de anchetă: ultimii doi inculpați au fost achitați, instanțele recunoscând "greșeli", dar nu și "responsabilități".

Implanturi PIP

Rata anormală de deteriorare și utilizarea unui gel de silicon nereglementat: implanturile mamare ale societății franceze PIP au fost retrase de pe piață în martie 2010 de către agenția de securitate sanitară Afssaps (ulterior ANSM).

Câteva luni mai târziu, 500 de femei care purtau aceste implanturi au depus o plângere. După moartea uneia dintre ele din cauza cancerului, instanțele au deschis o anchetă judiciară.

Fondatorul companiei, Jean-Claude Mas, a fost condamnat la sfârșitul anului 2013 la patru ani de închisoare și la o amendă de 75.000 de euro pentru înșelăciune și fraudă în formă agravată. A murit în aprilie 2019, la vârsta de 79 de ani, fără a fi fost încarcerat pentru a-și ispăși sentința finală, întrucât nu fuseseră epuizate toate căile de atac.

Mediator

Substanță clasificată ca amfetamină și prescrisă în principal ca inhibitor al apetitului, Mediator a fost retras de pe piața franceză la sfârșitul anului 2009, în urma avertismentelor, în special din partea Dr. Irène Frachon, privind efectele sale nocive asupra valvelor cardiace.

În 2010, agenția franceză pentru medicamente Afssaps (acum ANSM) a estimat că peste 500 de decese au fost cauzate de acest medicament Servier. În 2011, Inspectoratul General al Afacerilor Sociale a estimat că medicamentul ar fi trebuit să fie retras în 1999.

La capătul unui lung proces, în martie 2021, Tribunalul penal din Paris a condamnat Laboratoarele Servier pentru "înșelăciune agravată" și "omor și vătămare involuntară" la o amendă de 2,718 milioane de euro, iar pe fostul său număr 2 la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare (patronul Jacques Servier a murit în 2014).

Agenția Medicamentului a fost, de asemenea, condamnată pentru că "a dat dovadă de neglijență și imprudență, în special prin întârzierea suspendării medicamentului". Servier a formulat recurs.

Depakine

Medicament antiepileptic al laboratorului Sanofi, Depakine se află în centrul unui scandal sanitar care a început în 2015 în urma unor malformații la copiii unor femei care luau acest medicament în timpul sarcinii.

Valproatul de sodiu (Depakine și derivații săi) s-a dovedit a fi responsabil de malformații la 2.150 până la 4.100 de copii și de tulburări de dezvoltare la 16.600 până la 30.400 de copii începând din 1967, potrivit estimărilor realizate de către Asigurarea Națională de Sănătate din Franța și ANSM.

Sanofi a fost pus sub acuzare pentru "omor involuntar" în august 2020, iar ANSM pentru "vătămare corporală și omor involuntar prin neglijență" în noiembrie, în partea penală a cazului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.