Publicitate
Cum să ne adaptăm la încălzirea globală? Potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu, publicat luni, orașele europene au un rol cheie în această tranziție ecologică, știind că sunt afectate în mod deosebit de fenomene precum insulele de căldură.
Documentul evidențiază bunele practici puse în aplicare în întreaga Uniune Europeană, fie că sunt măsuri la nivel de agricultura urbană, legate de gstionarea apei sau chiar soluții tehnologice. Prezentare generală a cinci inițiative originale.
Pădurea Metropolitană din Madrid
Municipalitatea din Madrid a lansat proiectul Bosque Metropolitano (pădurea metropolitană) în 2020. Obiectivul: plantarea a 2 milioane de copaci la marginea capitalei Spaniei pentru a constitui o veritabila centura verde de 75 de kilometri.
Această viitoare pădure metropolitană va îmbunătăți calitatea aerului și va reduce efectele insulelor de căldură. Plantarea diferitelor specii de copaci se va întinde pe o perioadă de 10 ani. Operațiunea face parte din planul Madrid 360°, care urmărește reducerea emisiilor și a poluării, în special prin crearea de zone cu emisii scăzute.
Göteborg se ocupă de ploaie
Cu o medie de 163 de zile ploioase pe an, Göteborg este considerat unul dintre cele mai ploioase orașe din Europa. O situație care s-ar putea înrăutăți sub efectele schimbărilor climatice. Iată de ce, mai marii orașului, al doilea ca mărime din Suedia, vor ca locuitorii să vadă ploaia cu alți ochi.
Cu ocazia împlinirii a 400 de ani, municipalitatea a lansat proiectul „Rain Gothenburg”, astfel încât problema ploii să fie inclusă în proiectele de urbanism. Ambiția declarată: Göteborg să devină „cel mai bun oraș din lume când plouă”. În acest context, au fost amenajate, de exemplu, Regnlekplatsen: acestea sunt spații mari de joacă cu echipamente concepute special pentru zilele ploioase. Pe acoperișul unei școli în construcție, picăturile de ploaie vor alimenta un râu în miniatură din curtea interioară, unde copiii se pot juca.
Grădina agricolă din Ostende
La marginea orașului flamand Ostend, în Belgia, a fost înființată din 2017 o grădină agricolă mare de 35 de hectare. Grădinile Stene produc fructe și legume ecologice, livrate la bucataria centrala a comunității și la o casă de bătrâni.
Pe lângă această funcție productivă, grădinile servesc și ca „zonă tampon” între oraș și Marea Nordului și pot stoca și apă. O problemă esențială într-un context de creștere a nivelului mării și episoade de precipitații abundente.
Aplicație pentru plimbări la umbră în Barcelona
Din 2021, rezidenții și vizitatorii Barcelonei pot folosi aplicația „Cool Walks” pentru a-și alege traseul. Nu este însă vorba despre cel mai rapid traseu, ci despre cel mai umbros.
Utilizatorii au de ales între mai multe propuneri, în funcție de expunerea dorită. Modul „Vampire” oferă un traseu care evită complet expunerea directă la soare. Aplicația oferă și afișarea fântânilor cu apă sau chiar adăposturilor unde te poți refugia în caz de căldură prea mare.
Amsterdam declară război pavajelor
În ultimii ani, pavajul și gresia au devenit nedorite în Amsterdam. Cetăţenii sunt încurajaţi să le înlocuiască în grădinile lor cu iarbă, flori sau copaci pentru a desizola solul şi a combate insulele de căldură.
Această practică, numită tegelwippen (sau ruperea pietrelor de pavaj) este în realitate un sport național: din 2020, o competiție, în care orașele concurează pentru a devasta cele mai multe pavaje este organizată în fiecare an între martie și octombrie. O competiție care se duce în special între Amsterdam și Rotterdam. Anul trecut, peste 4,5 milioane de pietre de pavaj au fost îndepărtate în toată țara, față de 2,8 milioane în 2022.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.