Unul dintre răspunsuri se află unde la la est de Berlin acolo unde s-a dat cea mai cruntă bătălie din cel de Al Doilea Război Mondial. În primăvara lui 1945 când Hitler stătea ascuns în buncăr iar trupele germane se retrăgeau, forțele sovietice avansau spre capitala germană, numai că în drumul lor exista un deal unde germanii se poziționaseră foarte bine ca să respingă ofensiva rușilor.

Se spune că pe acel câmp de luptă au murit 30.000 de oameni. Un adevărat măcel. Sovieticii au învins în cele din urmă și au reușit astfel să scurteze războiul.

Chiar și acum se spune că agricultorii când ară mai găsesc oseminte sau arme pe locul unde a avut loc acea bătălie haotică și deosebit de sângeroasă. La Seelow, localitatea unde se află fostul câmp de luptă, există acum un memorial închinat soldaților sovietici.

Gândirea și politica externă a Germaniei este influențată și azi de ororile războiului iar acesta este unul dintre motivele pentru care această țară refuză să înarmeze Ucraina.

Situația de la granița ucraineană pune la încercare noul guvern de coaliție al Germaniei în condițiile în care Olaf Scholz credea că pandemia va fi mare provocare a mandatului său. Acum, aliații fac presiuni ca Germania să își schimbe poziția.

Guvernul de la Berlin care este o coaliție formată din social-democrați, Verzi și Democrați Liberi, a venit la putere la sfârșitul anului trecut, promițând o politică externă bazată pe valori și constrângeri și mai stricte în ceea ce privește exporturile de arme.

Vladimir Putin a făcut o ÎNȚELEGERE cu Angela Merkel

Rezistând apelurilor - chiar și din partea unora din acest guvern - de a trimite arme la Kiev, cancelarul Scholz a plătit în schimb un spital de campanie, s-a oferit să trateze soldații răniți în Germania și trimite 5.000 de căști de protecție în Ucraina.

UN alt motiv pentru care Germania ezită sp trimită arme este că mulți pur și simplu nu cred că trimiterea de arme va rezolva criza.

Ministrul de externe gerrman Annalena Baerbock a spus că Germania este un donator financiar pentru Ucraina și crede că acest lucru este mai eficient decât trimiterea de arme.

"Nu cred că este realist să credem că astfel de exporturi de arme ar putea schimba dezechilibrul militar. Cea mai bună protecție este să prevenim noi agresiuni. Cea mai puternică armă, dacă vreți să folosiți acest cuvânt, este ca noi, uniți ca membri ai NATO, ca state UE, ca G7, să arătăm clar că orice nouă agresiune va avea consecințe masive."

Cancelarul Scholz este în favoarea abordării bazate pe dialog, urmată de predecesoare sa. Angela Merkel a contribuit, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, la crearea așa-numitului format Normandia, în cadrul căruia Germania, Franța, Ucraina și Rusia au urmărit să stabilească o încetare a focului în estul Ucrainei, notează BBC. Se speră că același format ar putea funcționa acum.

Ceea ce îi nedumerește însă pe mulți din întreaga lume (dar și pe câțiva din Germania, de asemenea) este de ce cancelarul Scholz nu joacă cea mai evidentă carte a sa.

Legăturile economice dintre cele două țări. Și aici este vorba despre gazoductul Nordstream 2, care, dacă și când va fi pus în funcțiune, va dubla cantitatea de gaz rusesc care ajunge în Europa prin Germania.

Cancelarul Scholz se află sub presiune pentru a renunța la proiect prin intermediul unei sancțiuni împotriva Rusiei. Faptul că nu a făcut încă acest lucru este, potrivit criticilor, emblematic pentru interesul propriu al Germaniei.

Este un subiect dureros pentru guvernul său. Social-democrații săi, care spun că gazoductul este un proiect economic privat, îl susțin. Dar partenerii săi, FDP, spun că este politic, iar Verzilor le-ar plăcea foarte mult să renunțe la el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.