Preocupat să își păstreze legăturile cu principalii săi parteneri comerciali europeni și americani, Beijingul nu și-a arătat până acum disponibilitatea de a ajuta Rusia să păcălească sancțiunile occidentale. Este evident că, în momentul de față, China merge ca pe sârmă. China se află pe o coardă de echilibru. De la izbucnirea războiului din Ucraina, Beijingul nu s-a grăbit cu adevărat să sară în ajutorul aliatului său rus, vizat de unele dintre cele mai severe sancțiuni economice occidentale aplicate vreodată vreunei țări.

Miercuri, la ONU, a doua putere mondială a preferat să se abțină în timpul votului asupra unei rezoluții prin care se cerea Moscovei să "înceteze imediat utilizarea forței" împotriva Ucrainei. O tăcere care trădează poziția ambiguă a conducerii de la Beijing în această criză. 

Relații din ce în ce mai strânse

Deși a declarat că "înțelege" Rusia și a renunțat la termenul de "invazie" din discursul oficial, China nu și-a arătat niciodată, de fapt, sprijinul explicit pentru Moscova în acest conflict. Cele două puteri, adesea pe aceeași lungime de undă, și-au întărit totuși legăturile de mai mulți ani, cu obiectivul comun de a contesta hegemonia americană și pe cea a dolarului ca monedă mondială.

Jocurile Olimpice de la Beijing de luna trecută au oferit celor două țări ocazia de a-și reafirma dorința de consolidare a relațiile. Prietenia sino-rusă este un "exemplu de relație demnă, în care fiecare îl ajută și îl sprijină pe celălalt în dezvoltarea sa", a declarat Vladimir Putin, plecat la Beijing să asiste la ceremonia de deschidere a evenimentului sportiv și, în același timp, să stea de vorbă cu președintele statului gazdă, Xi Jinping. 

Această "prietenie" a luat diverse forme în ultimii ani. Confruntată cu căderea rublei în timpul anexării Crimeei în 2014, China a acceptat să fie plătită în yuani pentru a compensa creșterea importurilor în dolari. În prezent, Rusia a devenit un "mare investitor pe piața chineză de obligațiuni", potrivit băncii ANZ, cu un echivalent în yuani de aproximativ 140 de miliarde de dolari în active.

Citește și China, avertisment către SUA! Orice încercare este ZADARNICĂ

De asemenea, cele două țări dezvoltă împreună proiecte de gazoducte, primul dintre ele urmând să fie pus în funcțiune în 2019. De asemenea, luna trecută, au încheiat un nou acord pentru furnizarea a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Orientul Îndepărtat rusesc. Chiar și mai recent, în urma invaziei din Ucraina, ridicarea de către Beijing a restricțiilor asupra importurilor de grâu rusesc a adus gigantului asiatic eticheta de "colac de salvare" a Moscovei, din partea Australiei.

Interese economice

Cert este că acest acord care autorizează importurile de grâu din toate regiunile rusești, față de numai șapte anterior, era cunoscut încă de la începutul lunii februarie. Iar intrarea sa în vigoare este mai degrabă un indiciu al dorinței Chinei de a-și asigura aprovizionarea decât al sprijinului său necondiționat pentru Rusia.

Pentru că dincolo de acest gest comercial, Beijingul pare să se fi distanțat de Moscova în ultimele zile. Cel puțin, gigantul asiatic, vizibil stânjenit de situația din Ucraina, a fost mai degrabă discret. Nu se pune problema ca aceasta să vină în ajutorul vecinului său cu orice preț. De această dată, se pare că jocul nu mai merge ca uns. 

Da, China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, dar nu același lucru se poate spune și despre Rusia. Anul trecut, China a făcut achiziții de la vecinul său în valoare de 79,3 miliarde de dolari, adică 3% din importurile sale, potrivit băncii ANZ. Vânzările sale către Moscova s-au ridicat la 67,6 miliarde de dolari, adică doar 2% din totalul exporturilor chinezești. Astfel, Rusia este al 18-lea partener comercial al Beijingului, mult după UE și SUA.

Preocupată să-și protejeze interesele economice, China are multe de pierdut dacă ajută Moscova să eludeze sancțiunile occidentale. Și există șanse mari ca, dacă ar face-o, principalii săi parteneri occidentali să o pedepsească, poate nu la fel de dur ca pe Rusia. În plus, băncile chineze nu și-au asumat riscul de a înlocui sistemul de plăți Swift, din care au fost excluse mai multe bănci rusești, cu sistemul echivalent chinez CIPS pentru a efectua tranzacții cu vecinul lor, de teamă că Occidentul ar reacționa și le-ar priva de accesul la dolar.

Mai multe bănci chineze de stat ar fi reticente în a finanța achizițiile de mărfuri în Rusia, potrivit Bloomberg. Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB), care are sediul la Beijing și care este răspunsul Chinei la Banca Mondială, și-a suspendat joi activitățile cu Rusia și Belarus, vizate și el de sancțiuni.

China râvnește la grâul ucrainean

Dacă Beijingul nu este cu adevărat dispusă să își ajute partenerul ideologic, aceasta se datorează și faptului că are interese strategice în Ucraina, unul dintre partenerii săi comerciali importanți pe faimoasele noi drumuri ale mătăsii, a cărui expansiune va fi probabil încetinită de conflictul actual.

Beijingul, care a devenit principalul partener comercial al Kievului înaintea Rusiei, se bazează, de asemenea, pe Ucraina pentru aprovizionarea cu grâu. China, care pierde constant terenuri arabile din cauza urbanizării țării, cumpără activ producția de cereale a "grânarului" Europei. În 2020, Ucraina a exportat 7 milioane de tone de cereale în China, în valoare de 1,9 miliarde de euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.