Profesorul Mircea Coșea a început însă cu partea plină a paharului, subliniind, de la bun început că, pe linie de productivitate, România a făcut progrese. ”Productivitatea muncii crește, dar este o creștere care se situează încă sub media europeană și care mai are încă foarte multe de făcut pentru a ajunge un instrument de calitate în activitatea economică a României”.

Tocmai acesta este necazul 

Din punct de vedere al discuțiilor teoretice, sunt avute în vedere două elemente. Și anume ”despre intensitatea muncii și despre muncă extensivă”, a explicat interlocutorul DCBusiness. Potrivit datelor statistice din 2022, un angajat din România lucrează 2.029 de ore pe an, mult peste media europeană, care este de 1.679 de ore anual. Săptămânal, românii lucrează 40 de ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore. Ori, a subliniat Mircea Coșea, ”tocmai acest lucru este dovada faptului că nu avem productivitate și că producem prin extensiv. Altfel spus, cheltuim mai multă muncă și mai multe resurse pentru a produce aceeași cantitate de produse, pe care alții o produc cu mai puțină muncă și mai puține resurse. 

Productivitatea este, prin urmare, un raport între efortul pe care îl face cineva, o unitate, un om, o economie din punctul de vedere al muncii depuse într-o unitate de cheltuială, de obicei în timp. Când ai productivitate a muncii, spui că în opt ore ai produs două automobile. Dar dacă le faci în 16 ore, înseamnă că nu ai productivitate, nu ai intensitatea muncii, ci ai o muncă extensivă. Adică efort mai mare”, a explicat profesorul de economie.

Ce-i lipsește României?  

De ce în România productivitatea este mai mică? Pentru că este legată de foarte mulți factori. În principal, a punctat Mircea Coșea, ”este dictată de calitatea forței de muncă utilizată și care trebuie să fie de înaltă calificare, pentru ca prin ceea ce deține ca profesionalism să poată da rezultate mai multe și mai bune în aceeași unitate de timp”. 

În al doilea rând, a continuat profesorul de economie, în România nu mai există ”o creștere a gradului de modernizare a activității industriale. Revoluția industrială are mai multe trepte, începând de la producție, manufacturare, adică de asamblare, până la treapta trei care este informatizare și urmată de robotizare. Cu cât avansezi pe aceste trepte, cu atât mai mai multă productivitate. Pentru că un robot produce mai mult decât un om și cu o cheltuială mai mică. Industria României și, în general, industria românească se află în stadiul manufacturier, adică pe o treaptă inferioară”, spune profesorul Coșea. 

Noi facem, nu gândim

De ce? ”Pentru că noi producem bunuri, dar le manufacturăm, adică le producem și le asamblăm. Nu le cercetăm, nu le inventăm, nu avem inovații. Astea se fac în alte țări. Loganul, spre exemplu, este produs în România de la primul șurub până la ultimul, dar el este conceput în laboratoarele franceze. Cu cât munca este orientată mai mult spre cercetare și dezvoltare, fiind mai calificată, crește productivitatea. Acesta este alt element care ne spune de ce în România productivitatea este mai mică. Pentru că nu am avansat pe această treaptă a revoluției industriale. 

Al treilea element este mediul în care se lucrează. Dacă mediul este unul modern, care beneficiază de infrastructură, de asistență medicală, de o pregătire educațională bună, dacă există și o motivare pe măsură la nivel de societate, productivitatea crește. Dar dacă munca este interpretată doar ca o sură de venit, ca o sursă a traiului de zi cu zi, sigur ea devine dintr-o plăcere o obligație, iar productivitatea nu câștigă nimic. Deși productivitatea pare un indicator foarte simplu, împărțind cantitatea de produse sau de servicii la timp, el aduce în prim plan tot ansamblul economic, social, educațional, de cultură, astfel încât, la final, omul să dea rezultate cât mai bune și într-un timp cât mai scurt. 

De aceea alții fac altfel

De aceea țările avansate își permit să reducă săptămâna de lucru. Pentru că au productivitate mai mare într-un timp mai scurt. De aceea concepția celor care ne conduc acum este înapoiată. Ne spun niște lucruri care arată că judecă total greșit. Spre exemplu, domnul Baciu, șeful Casei de Pensii ne spune că muncim zi și noapte. De ce să muncești zi și noapte? Înseamnă că nu ești în stare să muncești opt ore. Înseamnă că nu ai productivitate. La muncă trebuie să stai nu ca să te vadă șeful. La muncă rezultatul contează”, a arătat profesorul Coșea, subliniind că munca la domiciliu a demonstrat, inclusiv în România, o creștere a productivității: se reduc anumite cheltuieli, iar angajatul are rezultate bune în mediul care îi este cel mai favorabil. Pe scurt, productivitatea depinde de gradul de pregătire a forței de muncă și de tehnologie. Cu cât ești mai avansat în tehnologie și cu cât forța de muncă este mai bine pregătită, cu atât ai productivitate mai mare împreună cu toate celelalte elemente enumerate mai sus”, a subliniat Mircea Coșea. 

Salariul minim? Nici o legătură 

Profesorul de economie a ținut să precizeze și un alt aspect care, spune el, nu se înțelege. Este vorba despre salariul minim care, potrivit spuselor sale, ”nu ține de productivitate. Ni se spune de la cel mai înalt nivel, de la premier, că va fi calculat în funcție de productivitate. Nu, nu. Salariul mediu este în funcție de productivitate. Cel minim reprezintă o sumă de bani pe care trebuie să o dai celui mai prost calificat din economie pentru a avea un trai rezonabil. Deci este un element care se negociază politic. Cât îi dăm unuia care nu știe decât să taie lemne? Îi dăm atât ca să poată trăi. Nu are legătură cu productivitatea. Dacă vorbești de salariul mediu, lucrurile se schimbă, pentru el ține cont de toate elementele explicate. 

Mergând mai departe, productivitatea are anumite calități care țin de management. De exemplu: de ce să-i dai unui ministru o leafă mai mare decât am eu, care muncesc toată ziua în fabrică. Pentru că acel ministru are o responsabilitate enormă. El conduce sute, poate mii de oameni, el este cel care concepe, care dă direcția dezvoltării. Deci, productivitatea ține și de viziune, de puterea de conducere, de responsabilitate. Prin urmare, când stabilești salariile, când stabilești pensiile speciale, nu trebuie să te compari cu cel care a muncit același număr de ani ca tine. Depinde calitatea și modul în care a fost prestată munca. Productivitatea poate fi definită prin aportul pe care tu, ca individ, îl dai dezvoltării societății și în funcție de acest aport primești recompensa sub formă de salariu sau de pensie”, a concluzionat profesorul Coșea. 

Strategie a investițiilor 

Cât timp ar fi necesar pentru a îmbunătăți această productivitate, pentru a o aduce pe o treaptă mai ridicată? ”Lucrurile s-ar face foarte repede, dacă s-ar lua niște măsuri coerente și precise”, a răspuns interlocutorul DCBusiness. ”Spre exemplu: dacă am reuși să informatizăm administrația publică, dar o adevărată informatizare, ar crește imediat productivitatea, pentru că această administrație creează un produs, care este un serviciu, ar crește productivitatea. Dacă s-ar face o reorganizare a structurii industriale. Și anume, nu am mai face orice vrea cineva care vine din afară ca să facă o fabrică de biciclete în România. Iar noi am spune: nu ne trebuie biciclete, pentru că este o activitate care necesită o forță de muncă mediu calificată. Avem nevoie de baterii moderne. Dacă vreți să le facem în România, foarte bine, pentru că am avea locuri de muncă bine plătite și productivitate mare. 

Un pic de inteligență

Cu alte cuvinte, ar trebui să avem o strategie a investițiilor străine, nu să ne bucurăm de orice shaormerie care vine în România. Așa cum fac ungurii, cum fac alte țări, care au investiții în niște domenii foarte importante din punctul de vedere al dezvoltării societății, de trecere la următoarele trepte ale revoluției industriale. Nu sunt lucruri greu de făcut, dar cineva trebuie să le înceapă. Dacă în agricultură am investi mai mult în irigații și îngrășăminte, ar crește productivitatea la hectar. Deci, putem avansa pe calea productivității, dar cu voință și, nu în ultimul rând, cu inteligență, pentru că lucrurile trebuie văzute în perspectivă, pe termen lung, nu cu efect imediat”. Și, a precizat în încheiere profesorul de economie, am mai putea câștiga la productivitate dacă am repune în funcțiune învățământul dual, adică învățământul de meserii. ”Adică să avem oameni calificați la nivel de meseriași, pentru că acolo este greul economiei”, a adăugat profesorul Coșea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.