Ce a declanșat acutizarea situației

Statele Unite au început să tragă un semnal de alarmă pentru națiunile Uniunii Europene cu privire la o acumulare de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina, împărtășind ulterior informații care arată posibile planuri pentru o invazie pe trei fronturi din Crimeea, Rusia și prin Belarus, implicând până la 175.000 de combatanți.

Șeful agenției ucrainene de informații pentru apărare a declarat pentru Military Times că un asalt rusesc ar putea avea loc până la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Kremlinul a negat orice intenție de a ataca Ucraina, spunând că mișcările de trupe pe teritoriul său sunt o chestiune internă. Acesta a acuzat SUA și aliații din NATO că alimentează tensiunile cu exerciții navale în Marea Neagră.

Au mai fost trupe la granița cu Ucraina?

Ba da. Rusia a desfășurat trupe în Crimeea și la granița sa cu Ucraina în martie și aprilie, pe fondul luptelor dintre armata ucraineană și insurgenții susținuți de Moscova. Tensiunile s-au diminuat după ce președintele american Joe Biden l-a sunat pe omologul său rus Vladimir Putin și i-a propus o întâlnire la nivel înalt, care a avut loc în iunie. Acest lucru a dus la speculații că Putin s-a folosit de criză ca mijloc de a atrage atenția lui Biden.

După ce au apărut știri despre masarea trupelor la granița ucraineană, Putin a declarat în noiembrie că SUA și aliații săi nu au luat în serios "liniile roșii" ale Rusiei și că Moscova are nevoie de "garanții de securitate pe termen lung". El a acuzat NATO că furnizează arme Ucrainei și a spus că alianța desfășoară o campanie de presiune împotriva sa. Ministrul ucrainean al apărării a declarat, cu ocazia unei vizite la Washington în noiembrie, că a cerut Pentagonului mai mult ajutor pentru apărarea spațiului său aerian și a coastelor.

De ce persistă această problemă

Un armistițiu din 2015 a pus capăt celor mai sângeroase lupte din cei șapte ani de conflict, care a făcut peste 13.000 de victime. Însă termenii nu au fost niciodată respectați în totalitate, iar o rezoluție durabilă rămâne evazivă. Principala piedică rămâne dacă Ucraina se înclină spre est sau spre vest. Protestatarii au cerut o ruptură cu trecutul sovietic al națiunii atunci când l-au înlăturat pe Viktor Ianukovici, susținut de Kremlin, în 2014. Putin și-a justificat anexarea ulterioară a Crimeei și sprijinul acordat luptătorilor din estul Ucrainei spunând că trebuie să apere vorbitorii de limbă rusă, oriunde s-ar afla aceștia. 

Care a fost răspunsul SUA 

A existat o avalanșă acțiuni diplomatice de la începutul lunii decembrie, declanșată de o convorbire video pe care Biden a avut-o cu Putin pe 7 decembrie. Liderii au convenit să vorbească din nou la 30 decembrie la inițiativa lui Putin, iar părțile plănuiesc alte discuții la începutul anului 2022, înainte de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia din 12 ianuarie.

Biden și Putin vor discuta joi pe tema Ucrainei

Alertă de LUPTĂ! De această dată, Ucraina nu mai scapă de MÂNIA lui Putin

Joe Biden și Vladimir Putin au disctuat timp de două ore și un minut

SUA au avertizat cu sancțiuni economice drastice dacă Rusia atacă, în timp ce Kremlinul spune că extinderea NATO mai departe spre est sau desfășurarea de arme în Ucraina sunt linii roșii. Miniștrii de externe din Grupul celor șapte națiuni au avertizat Rusia la 12 decembrie să dezercaladeze activitățile din jurul Ucrainei sau riscă să se confrunte cu "consecințe masive". Persoane familiarizate cu această chestiune au declarat că administrația Biden a făcut presiuni asupra aliaților din Uniunea Europeană pentru a finaliza un pachet larg de sancțiuni împotriva băncilor și companiilor energetice rusești, care ar putea fi impuse împreună cu SUA, dacă este necesar.  

Unde s-au blocat lucrurile

În ciuda faptului că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a venit la putere promițând să aducă o pace durabilă, el are puțin spațiu de manevră. Kremlinul dorește ca regiunile rebele ale vecinului său să obțină o autonomie care să le ofere un drept de veto efectiv asupra schimbărilor majore în orientarea Ucrainei - și anume integrarea occidentală susținută de o majoritate considerabilă a celor 41 de milioane de locuitori.

Dar acordarea unor astfel de puteri regiunilor ar echivala cu o sinucidere politică pentru Zelenskiy, care se luptă deja să domolească pandemia și să îndeplinească alte promisiuni, cum ar fi reducerea corupției. Putin, între timp, a arătat în mod repetat că privește ambiția Ucrainei de a adera la NATO ca pe o amenințare existențială și cere garanții de securitate obligatorii din partea Occidentului pentru a împiedica acest lucru să se întâmple. În timp ce obiectivele sale par nerealiste, diplomația rusă pare concentrată să ajungă mai întâi la un acord cu SUA, subminând încercările Germaniei și Franței de a negocia un acord.

Ce mai vrea Rusia?

Rusia a cerut ca NATO să-și retragă forțele pe pozițiile pe care le ocupa în 1997, în timp ce a prezentat propuneri radicale pentru o retragere masivă a Occidentului în două proiecte de tratate de securitate prezentate guvernului american. Rusia și toate statele NATO care erau membre în mai 1997, înainte ca primele țări est-europene să fie invitate să se alăture alianței, nu ar trebui "să desfășoare forțe militare și armament pe teritoriul niciunui alt stat din Europa" care nu erau deja pe teritoriul lor la acea dată, potrivit unuia dintre tratatele publicate la 17 decembrie de Ministerul de Externe de la Moscova.

De asemenea, SUA trebuie să se angajeze să interzică intrarea în NATO a unor state ex-sovietice precum Ucraina și Georgia și să refuze să se folosească de infrastructura militară a acestora sau să dezvolte legături bilaterale de apărare cu ele, potrivit celui de-al doilea tratat. La 27 decembrie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că țara sa nu prezintă SUA niciun "ultimatum", dar nici nu va accepta discuții "interminabile" cu privire la cererile sale de angajamente obligatorii din punct de vedere juridic.

Care sunt temerile

Dacă avertismentele SUA privind o invazie se confirmă, aceasta ar ar arunca Occidentul și Rusia în cea mai gravă confruntare de la Războiul Rece încoace. O intervenție rusă de o asemenea amploare pentru a anexa teritorii sau chiar pentru a răsturna guvernul de la Kiev ar reprezenta cea mai serioasă provocare la adresa securității europene din ultimele decenii, eclipsând criza declanșată de preluarea Crimeei de către Putin și luptele necontrolate care au caracterizat primele zile ale conflictului din estul Ucrainei.

Războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia, o altă fostă republică sovietică care și-a îndreptat privirea spre Occident, a început într-un mod similar în 2008 și s-a încheiat cu anexarea efectivă a zonelor rebele de către Moscova. 

Ce poate face Occidentul în această privință?

SUA, UE și Marea Britanie au impus în ultimii ani mai multe runde de sancțiuni vizând persoane și companii rusești, lovind sectoarele energetic și bancar al țării. Deși Rusia minimalizează impactul acestora, economia sa a stagnat, iar oficialii săi au făcut presiuni pentru ca sancțiunile să fie revocate. Alte măsuri potențiale includ luarea în vizor a miliardarilor ruși sau continuarea eforturilor de a deraia noul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.