În primele lor discuții față în față de la începutul războiului, Putin a salutat "poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi cu privire la criza ucraineană" și s-a oferit să "explice în detaliu poziția” Rusiei în privința Ucrainei. În scurtele comentarii televizate la începutul întâlnirii, liderul rus a criticat, de asemenea, ceea ce a numit "provocările SUA și ale sateliților săi în strâmtoarea Taiwan". 

Numindu-l pe Putin "vechi prieten", Xi a spus: "China este dispusă să lucreze cu Rusia, să afișeze responsabilitățile marilor puteri și să joace un rol de lider pentru a injecta stabilitate și energie pozitivă într-o lume aflată în haos".

Întâlnirea lor a avut loc în contextul în care atât Rusia, cât și China se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea SUA și a aliaților săi din cauza războiului din Ucraina și a creșterii activității militare a Beijingului în jurul Taiwanului. Xi a rezistat apelului Washingtonului de a condamna invazia declanșată de Rusia în Ucraina, în timp ce Moscova a promis "solidaritate" pentru Beijing în privința Taiwanului, o insulă autoguvernată pe care China o revendică ca teritoriu propriu. 

Cei doi lideri s-au întâlnit în marja Organizației de Cooperare de la Shanghai, un grup condus de Beijing văzut ca o contrapondere la alianțele dominate de SUA.  

Când Xi și Putin s-au văzut ultima dată în februarie, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, ei și-au declarat o prietenie "fără limite". Liderul rus a ordonat un atac asupra Ucrainei câteva săptămâni mai târziu, o mișcare care inițial a părut să surprindă Beijingul. 

De atunci, China a oferit sprijin verbal Moscovei. Oficialul nr. 3 al națiunii asiatice, Li Zhanshu, a declarat recent legislatorilor ruși că liderii de la Beijing "înțeleg pe deplin necesitatea" acțiunilor lui Putin. Cu toate acestea, China a evitat să trimită provizii militare sau să ofere sprijin financiar, care altminteri dacă s-ar materializa ar face din Beijing o țintă a sancțiunilor economice pe care Washingtonul și alții le-au aplicat Rusiei.

Câteva motive pentru care China nu sare să trimită sprijin militar 

În timp ce Xi vede Rusia ca pe un aliat diplomatic important pentru a rezista presiunii SUA, în special alianțelor sale militare și controlului asupra sistemului financiar global, el are puține stimulente interne pentru a se implica. Liderul chinez urmează să obțină un al treilea mandat la putere la congresul partidului comunist de luna viitoare, în timp ce se confruntă, de asemenea, cu o încetinire economică și o criză imobiliară. 

În plus, trimiterea de trupe sau arme ar însemna o încălcare a suveranității, subminând pozițiile declarate ale Chinei. Potrivit SUA, Kremlinul a fost nevoit să apeleze la Iran și Coreea de Nord pentru drone și muniție.

Orice pierdere de vieți omenești sau dificultăți economice chinezești exacerbate de sancțiunile financiare riscă doar să se răsfrângă politic asupra Partidului Comunist, care a promis să crească standardele de viață ale maselor și chiar a blocat marile orașe pentru a împiedica oamenii să moară din cauza pandemiei de COVID-19.

China are mai multe modalități de a arăta mai mult sprijin pentru Rusia, care nu i-ar schimba fundamental poziția față de conflict sunt de părere unii analiști.

Aceasta include folosirea reuniunii Organizației de Cooperare de la Shanghai din Uzbekistan pentru a arăta lumii că Putin nu este izolat, precum și o potențială participare la mai multe exerciții militare cu Rusia, a spus ea.

Legăturile economice dintre China și Rusia au crescut în ciuda sancțiunilor americane și europene în timpul războiului. Dominate de energie și alte mărfuri, exporturile Rusiei către China au crescut cu aproape 50%, ajungând la 40,8 miliarde de dolari în primele cinci luni ale anului. 

De asemenea, China a ajutat la umplerea golului lăsat de firmele străine care au fugit, cu mașini, televizoare și smartphone-uri, în timp ce exporturile sale către Rusia își revin după o pauză în urma invaziei. Exporturile sale către Rusia de circuite integrate și alte componente semiconductoare, precum și mașinile care le produc, au crescut la 155 de milioane de dolari în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu aproape 27% față de aceeași perioadă din 2021.

Analiștii mai spun că până în prezent, China a oferit sprijin politic și moral Moscovei, dar s-a abținut de la acordarea de asistență militară și a respectat linia sancțiunilor iar această postură reflectă o echilibrare a intereselor sale strategice cu cele economice iar aceste interese vor continua să ghideze poziționarea Beijingului în continuare.

Citește și: Vladimir Putin şi Xi Jinping, întâlnire în pline tensiuni cu Occidentul

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.