De ce atâta agitație pentru Donețk și Lugansk. Interesele lui Putin și ale europenilor

Matei Ion |
Data publicării:
Conflictul militar din Donbas durează din 2014 / Foto: NATO
Conflictul militar din Donbas durează din 2014 / Foto: NATO

Recunoașterea de către Rusia a republicilor populare separatiste ucrainene Donețk și Lugansk a ridicat miza în această regiune volatilă, președintele rus Vladimir Putin plănuind să trimită "forțe de menținere a păcii" într-o zonă devastată de conflict încă din 2014.

În condițiile în care trupele rusești sunt încă masate la granițele Ucrainei, mișcarea riscă să escaladeze militar. Oficialii occidentali au răspuns cu sancțiuni, punând republicile autoproclamate în centrul uneia dintre cele mai mari crize de securitate din Europa de la Războiul Rece încoace. 

1. Unde se află Donețk și Lugansk

Multă vreme patria cazacilor din Don, regiunea, situată în estul Ucrainei, a intrat sub controlul Imperiului Rus la mijlocul secolului al XVIII-lea, la scurt timp după descoperirea bazinului de cărbune care îi va oferi porecla - Donbas.

Cărbunele a atras industria și coloniștii ruși de la mijlocul secolului al XIX-lea, transformând Donețk și Lugansk în centrul industrial al Ucrainei. Cu o populație vorbitoare de limbă rusă substanțială, Donbasul a devenit de atunci o bază de sprijin pentru Viktor Ianukovici, fostul președinte născut la Donețk, răsturnat în 2014 de protestele de stradă din cauza deciziei sale - sub presiunea lui Putin - de a renunța la semnarea unui pact de asociere comercială cu Uniunea Europeană. 

2. Începutul problemelor

În urma înlăturării lui Ianukovici, pe care Rusia a văzut-o ca pe o lovitură de stat susținută de Occident, Putin a trimis trupe neavizate pentru a anexa Crimeea, fără să se tragă un foc de armă. Opozanții noului guvern pro-occidental de la Kiev au încercat să imite acest succes prin preluarea controlului în orașele din regiunile estice și sudice ale Ucrainei. Dar, de data aceasta, a existat rezistență.

Au izbucnit ciocniri și s-a dezvoltat un conflict armat în Donbas. Rusia neagă acuzațiile potrivit cărora ar fi ațâțat protestele. Este clar că mulți din regiune doreau legături mai puternice cu Rusia, deși nu că ar fi vrut să i se alăture sau să lupte pentru Putin. Unul dintre primii comandanți ai forțelor separatiste, Igor Girkin, cunoscut și sub numele de Strelkov, era un cetățean rus care fusese implicat în operațiunea Moscovei de securizare a Crimeei. 

3. De ce se concentrează Rusia asupra acestei zone

Putin a arătat clar, încă din 2007, că nu acceptă arhitectura de securitate europeană de după Războiul Rece, dominată de SUA. De atunci, el a încercat să decupeze o sferă de influență pentru Moscova în fostul spațiu sovietic, respingând eforturile vecinilor Rusiei de a adera sau de a se asocia cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau, mai târziu, cu Uniunea Europeană.

Citește și: Biden a anunţat SANCŢIUNILE impuse Rusiei. Replică pentru Putin: De unde crede că are acest drept?

În schimb, el a încercat să construiască echivalenți conduși de Rusia - Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și Uniunea Euroasiatică, din care Ucraina nu face parte. Rusia spune că nu are planuri de a invada sau ataca Ucraina, însă prin introducerea unilaterală a unor trupe etichetate ca fiind de menținere a păcii într-o zonă de război activ, potențialul de escaladare este clar.

4. Rusia a spus că vrea să pună în aplicare acordurile de la Minsk

Timp de șapte ani, Rusia a încercat să determine Ucraina să pună în aplicare acordul de pace Minsk II din 2015, convenit după înfrângeri pe câmpul de luptă pentru Kiev. Interpretarea Rusiei a acordurilor ar fi federalizat Ucraina astfel încât Moscova - prin intermediul liderilor pro-ruși din Donețk și Lugansk - ar fi putut influența sau bloca schimbările de orientare a Ucrainei.

Din acest motiv, acceptarea punerii în aplicare a acordurilor așa cum dorește Rusia ar fi considerată o capitulare și ar fi periculoasă din punct de vedere politic pentru președintele Volodimir Zelenskiy. Ucraina a oferit propria interpretare a modului de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk, dar prin recunoașterea teritoriilor separatiste ca state independente iar Putin a făcut ca acordurile să devină irelevante. 

5. Cât de valoroase sunt provinciile

Teritoriile separatiste au până acum valoare în principal pentru perturbările pe care le provoacă Ucrainei, tăind legături de transport și lanțuri de aprovizionare cheie și creând riscuri politice care cresc costurile de împrumut și descurajează investitorii în restul țării.

Teritoriile produc cărbune și găzduiesc câteva fabrici importante, dar economia a fost în mare parte distrusă, războiul soldându-se cu aproximativ 14.000 de morți. Un număr mare de persoane au fugit din cauza luptelor și a lipsei statului de drept din teritorii, plecând fie în Ucraina, fie în Rusia. Un studiu din 2020 a estimat costul reconstrucției la 21,7 miliarde de dolari, o factură care revine acum Kremlinului.

6. Cât de mari vor fi noile state

Acest lucru este încă neclar. Separatiștii dețin aproximativ o treime din provinciile Donețk și Lugansk, iar celelalte două treimi se află în spatele unei linii de front de aproximativ 450 de kilometri, apărată de aproximativ 30.000 de soldați ucraineni.

Guvernele separatiste, conduse de Denis Pușilin în Republica Populară Donețk și Leonid Pașechnik în Republica Populară Lugansk, revendică întreaga regiune Donbas pentru statele lor. Documentele semnate de Putin la 21 februarie nu au definit întinderea acestora. Teritoriile rămân parte a Ucrainei în conformitate cu dreptul internațional.

7. De ce îi pasă Occidentului?

Putin cere o restructurare totală a infrastructurii de securitate a Europei și a modificat acum de patru ori frontierele care au apărut în urma prăbușirii fostei Uniuni Sovietice - de două ori în Georgia și, după Crimeea și Donbas, de două ori în Ucraina. De asemenea, el a impus o uniune mult mai strânsă liderului din Belarusului, Alexander Lukașenko, cu rezultatul că trupele rusești au efectuat exerciții în în această țară, în apropierea graniței cu Ucraina.

Acest lucru este îngrijorător pentru statele baltice învecinate și Polonia, care au început să ceară o prezență mai puternică a NATO ca răspuns, chiar dacă puțini analiști cred că Rusia ar risca un război cu NATO.

8. Înseamnă că Rusia a invadat Ucraina?

Ucraina spune că da, deoarece trupele rusești se află de mult timp în țară, afirmație pe care Rusia o neagă. SUA, UE și Marea Britanie au finalizat un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar fi declanșat de o invazie. Dar prin recunoașterea teritoriilor separatiste și prin trimiterea de "trupe pentru menținerea păcii", Putin a extins spațiul de dezbatere cu privire la ceea ce constituie o invazie și la dezacordul cu privire la cât de dure ar trebui să fie sancțiunile.

Printre măsurile potențiale se numără cele care vizează miliardarii apropiați de liderul de la Kremlin, restricții suplimentare asupra datoriei suverane sau perturbarea capacității creditorilor de a folosi dolari. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că va fi oprită certificarea pentru noul gazoduct Nord Stream 2 între Rusia și Germania, în timp ce la Londra, premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va sancționa cinci bănci rusești și trei persoane cu averi mari. 

9. Este acum mai mult sau mai puțin probabil un război mai mare între Ucraina și Rusia?

Statele Unite au prezis o invazie rusă mult mai amplă, inclusiv împotriva capitalei Kiev, iar un conflict mai amplu ar putea izbucni, având în vedere posibilitatea unei escaladări atât deliberate, cât și neintenționate în teritoriile disputate din Donbas, scrie Bloomberg.. Cu toate acestea, mișcările lui Putin lasă, de asemenea, loc pentru un proces mai lung și mai tulbure de destabilizare prin escaladări repetate ale Rusiei care impun costuri economice extinse Ucrainei. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9765
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.9759
USD
Azi 4.7057
Diferența -0.0272
Zi precendentă 4.7329
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9765 RON
USD flag1 USD = 4.7057 RON
GBP flag1 GBP = 5.9660 RON
CHF flag1 CHF = 5.3012 RON
AUD flag1 AUD = 3.0459 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3517 RON
HUF flag1 HUF = 0.0122 RON
JPY flag1 JPY = 0.0303 RON
NOK flag1 NOK = 0.4239 RON
SEK flag1 SEK = 0.4291 RON
XAU flag1 XAU = 388.7340 RON
Monede Crypto
1 BTC = 427710.16RON
1 ETH = 14940.64RON
1 LTC = 412.31RON
1 XRP = 4.97RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.58%
6 luni: 5.62%
12 luni: 5.66%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17638.19-0.20%
BET-BK3297.13-0.26%
BET-EF945.41-0.25%
BET-FI60869.180.43%
BET-NG1238.86-0.34%
BET-TR38900.78-0.20%
BET-TRN37811.10-0.20%
BET-XT1511.77-0.15%
BET-XT-TR3277.57-0.15%
BET-XT-TRN3192.54-0.15%
BETAeRO949.710.82%
BETPlus2609.18-0.21%
RTL39038.51-0.20%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

Comunicate de presa

Montare de panouri solare / Foto: Freepik
Transelectrica / FOTO: Facebook

Investiții pentru închiderea inelului de 400 kV al României

Marți a avut loc prima întâlnire după semnarea...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel