Observ o schimbare de metodă de raportare a datoriei guvernamentale, pentru ca aceasta să fie umflată pentru trimestrul 3 din 2019. Evident nu se umflă valoarea nominală ci ponderea şi mai ales raportarea la indicatorii de care depinde această pondere.

Pentru că, pe plan internaţional şi în analiza macroeconomică, ponderile sunt luate în seama în materie de indicatori şi pentru corelaţii şi nu valorile nominale, pentru că ponderile scot în evidenţă trendul pe când valoarea nominală este raportata la un anumit moment şi tine de un singur indicator.

Adrian Câciu: Prințul va avea conferință. Recomand să nu mintă!

Este oare posibil ca artificiile care se fac la MFP sa aibă drept scop doar justificarea unor declaraţii? Este foarte posibil!

Dar ceea ce nu înţeleg este de ce acceptă funcţionarii să se publice astfel de informaţii incorecte?
Să vă prezint situaţia:

În Comunicatul MFP privind datoria guvernamentală din iunie 2019, PIB ul la care se raportează datoria guvernamentală este de 965.358 milioane lei. (Anexa 1)

După acest Comunicat, MFP nu a mai publicat Comunicatele privind datoria guvernamentală pentru iulie si august.

Surpriza din luna iunie

Acum, probabil la solicitarea noului Ministru de finante, apare Comunicatul privind datoria guvernamentală din luna septembrie 2019 în care, în tabel, sunt incluse și datele privind datoria guvernamentală aferente lunilor iunie, iulie si august 2019.

Surpriză însă, pentru luna iunie se schimbă PIB la care se raportează acesta nemaifiind de 965.358 lei precum în vechiul comunicat ci un PIB de 988.533 milioane lei.

Nu s-a mai întâmplat așa ceva până acum în istoria Ministerului de Finanțe. (Anexa 2)

În plus PIB-ul de raportare de 988.533 milioane lei se păstrează și pentru lunile iulie, august si septembrie pentru a se "umfla" artificial ponderea datoriei guvernamentale în PIB în aceste luni.

În fapt, se foloseste Comunicatul INS din 10 octombrie privind PIB adică PIB pe trimestrul II din 2019, împărțindu-se datoria guvernamentală din trim 3 din 2019 la un PIB aferent trimestrului al doilea din 2019 ca ultime date statistice - adică raportarea se face la un PIB mai mic pentru ca ponderea datoriei guvernamentale să iasă mai mare.

PENSII 2019. Economiștii explică ce se va întâmpla cu banii pensionarilor

Adică așa cum probabil a ordonat ministrul pentru a-și valida propriile declarații regretabile, din cauza cărora România a avut o pagubă apreciată de analişti la aproximativ 10 miliarde lei într-o lună.

Pentru comparație

În realitate, MFP avea la dispozitie Comunicatul PIB pe trimestrul al treilea din 2019 (date provizorii) din 5.12.2019 (http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2019_1.pdf) și astfel PIB ul la care se raportează datoria guvernamentală era mai mare, iar ponderea datoriei guvernamentale în PIB era mai mică.

Adică PIB-ul la care se raportează datoria guvernamental nu este 988,53 miliarde dei lei, ci este 1.009,67 miliarde lei. Şi atunci ponderea datoriei guvernamentatel în PIB la septembrie 2019 este 35,7% din PIB şi nu 36,5% cum ni se prezintă. Dar sigur, nu convenea propagandei inițiate de către actualul ministru.

Pentru comparație, se pot accesa Comunicatele MFP privind datoria guvernamentală din lunile iunie-septembrie 2019, unde se observă că lunile iunie și iulie 2018 au un PIB de raportare de 875.092 milioane lei pentru ca lunile august si septembrie să aibă un PIB de raportare mai mare, de 896.587 milioane lei. (Anexe 3) (Anexa 4) (Anexa 5) (Anexa 6)

Cu această ocazie, mai ales ţinând cont de faptul că datele astfel prezentate au impact direct asupra economiei şi încrederii investitorilor străini şi sunt luate în calcul de către agenţiile de rating, recomand actualului ministru să înceteze mistificarea datelor privind datoria guvernamentală a României.

Zero idei, zero soluții

Prezentarea greşită, intenţionat sau nu, a datelor privind datoria publică face aproape sigură downgradarea ratingului de tara al României în primavara anului 2020, iar astfel de acţiuni înseamnă pentru România și pentru români un minus la creșterea economică, pierderea a mii de locuri de muncă, scăderea investiţiilor străine directe, venituri mai mici la bugetul de stat, costuri mai mari la împrumuturile statului, creșterea datoriei guvernamentale și, cel mai grav, pierderea de bunăstare - prin creșterea ratelor la credite, prin facturi tot mai mari la utilități, chirii s.a.m.d.

Economistul Adrian Câciu, interviu. Cele mai importante subiecte din economie, dezbătute la DC BUSINESS

De asemenea, pentru îndreptarea situaţiei şi conformarea cu realitatea recomand Ministerului de Finanțe actualizarea imediată a datelor privind datoria guvernamentală a României aferentă lunilor august si septembrie, prin luarea in calcul a PIB pe trimestrul al treilea din 2019, comunicat de Institutul National de Statistica in data de 5 decembrie 2019.

În final, astept ca Guvernul să prezinte care sunt acțiunile concrete de raționalizare a cheltuielilor și creștere a veniturilor bugetare implementate în luna noiembrie / de implementat în luna decembrie 2019, astfel incat deficitul bugetar să fie cat mai mic?

Probabil că nu este nici una. Zero idei, zero soluții.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.