Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a fost, în iunie 2022, de 621,828 miliarde de lei, reprezentând 48,3% din PIB, faţă de 577,142 miliarde de lei, respectiv 48,8% din PIB la finalul anului 2021, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Datoria pe termen mediu şi lung era în iunie de 600,182 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt de 21,646 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 511,954 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 97,775 miliarde de lei.

O sumă de 273,466 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 290,513 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 56,507 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui iunie la 604,883 miliarde lei, din care 583,254 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (286,308 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (260,727 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,946 miliarde de lei, din care 16,927 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 318,28 miliarde de lei (24,7% din PIB), din care 313,459 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,821 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Câciu, despre PIB-ul din T2: Un rezultat al modului în care companiile din România au răspuns provocărilor

Evoluţia economiei româneşti în trimestrul II este un rezultat, în fapt, al modului în care companiile din România au răspuns provocărilor cu care s-au confruntat, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, la conferinţa "Cum poate deveni piaţa de capital din România motorul economiei".

"Astăzi, Institutul Naţional de Statistică a publicat PIB-ul nominal pe trimestrul II, un PIB de 355,9 miliarde de lei, un rezultat, în fapt, al modului în care companiile din România au răspuns provocărilor cu care s-au confruntat. Este un rezultat pozitiv. Un rezultat pe care îl aşteptam şi în întâmpinarea căruia am venit cât am putut din perspectiva guvernamentală, limitaţi fiind de resursele pe care statul le deţine. Dar rezultatul acesta este bazat, din punctul meu de vedere, pe consecvenţă, pe performanţă, pe maturitatea conducătorilor de companii, pe realizarea unei încrederi pe care o construim în continuare, dar cred că începe să se vadă, a unui parteneriat între stat şi companii, parteneriat care trebuie permanent întărit. Şi aici este şi rugămintea şi către dumneavoastră, dar şi către companii sau mediul de afaceri, să ne atragă atenţia când începem să adormim în acest parteneriat, pentru că instituţiile de stat, nu neapărat cei care le conduc, au această, cum să spun, aplecare către somn câteodată şi e bine să fim totdeauna vigilenţi şi să rămânem consecvenţi la ceea ce ne-am propus, la drumul pe care îl avem", a spus Câciu, la evenimentul organizat de DC Media Group.

În ceea ce priveşte piaţa de capital din România, el a menţionat că aceasta este un instrument prin care companiile pot să dobândească lichiditate suplimentară, surse de finanţare suplimentare, capacităţi financiare pentru investiţii suplimentare.

Potrivit ministrului Finanţelor, parte de capital a fost supusă unor provocări majore şi există o ajustare negativă în mai mult sectoare, însă, din evaluarea făcută, piaţa de capital este robustă, fiind peste nivelul din 2020.

"Ajustarea prin care trece acum este o ajutare din punctul meu de vedere conjuncturală. Dar trebuie ajutată să îşi limiteze conjunctura prin mai multe componente. Dorinţa de a investi, un mesaj care eu cred că trebuie să fie mai participativ atât al companiilor care sunt listate la Bursă, să spună mai des 'sunt listat, am aceste rezultate, iar parte din aceste rezultate vin şi datorită faptului că sunt pe această piaţă' şi la fel Bursa de Valori sau instituţiile statului, Ministerul de Finanţe şi alte instituţii, ASF-ul, să prezinte mult mai des importanţa acestui tip de instrument de finanţare", a afirmat Adrian Câciu.

El a adăugat că firmele de stat sau private din România vor fi încurajate să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti.

Produsul intern brut a crescut în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021.

PIB estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.

Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 335,190 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.