Mihai Daraban a început prin a face unele precizări: ”Avem un deficit al balanței comerciale de 34,1 miliarde de euro. Așa am încheiat anul 2022. Din astea, doar 1,7 miliarde sunt în dreptul, să zicem, agriculturii/industriei alimentare ca deficit al balanței. Restul de 22,4 miliarde sunt alte năzbâtii. Uitați-vă câte plasme aveți prin prin studio. Niciunul nu e fabricat în România. Noi nu fabricăm televizoare, deși cumpărăm de Black Friday televizoare. Nu fabricăm aspiratoare, nu fabricăm uscătoare nici de rufe, nici de păr. Și toate astea pentru că nu am adus acele investiții necesare în bunuri de larg consum. Dacă nu reușim să traducem o dată cifra de la import. De toți am auzit de producție pe stoc la viața noastră, dar de import pe stoc nu cred că am auzit”, a spus glumind Daraban și a continuat explicând ideea dând ca exemplu cazul în care o mașină se strică și piesa defectă este adusă foarte rapid de curier, în sensul că sunt piese aduse din import și sunt cantități mari pe stoc.

Ce spun cifrele

Președintele CCIR, revenind la un ton serios, a prezentat cifrele care vorbesc despre starea mediului de afaceri din România: ”Am acum cifrele proaspăt în memorie deoarece ne pregătim de Topul Național al Firmelor. Noi avem 846.459 de firme care au depus bilanțul la organele fiscale pentru anul fiscal 2022, față de 802. 243 cu un an înainte. Deci iată că vorbim de vreo 44 de mii de firme în plus care au depus bilanțul la organele fiscale. Dar alți indicatori sunt mai importanți. În 2021 au fost 392 de miliarde de euro cifră de afaceri totală la cei care au depus bilanțul anul trecut am avut 494 de miliarde, deci cu 100 de miliarde cifra de afaceri a crescut” a punctat Mihai Daraban.

Șeful Camerei de Comerț și Industrie a România a continuat: ”Așadar, România a avut un profit brut de 54,6 miliarde, față de 42 de miliarde cu un an înainte. Deci noi, în termeni reali economici, nu stăm rău. Problema noastră este alta, că oricât am produce, nu putem să satisfacem apetitul de consum al aparatului de stat. Ne este imposibil. Deci când crești puțin economic, în termeni reali, pac au mai creat trei agenții”. 

Statul mai mult încurcă mediul de afaceri

Bogdan Chirieac a punctat discuția cu un comentariu picant: Adică cei 424 de miliarde de euro cifra de afaceri anul trecut, ăștia, majoritatea dintre ei, sunt făcuți în pofida statului, nu cu concursul statului. Cu toată dragostea, vă spun! Deci, dacă statul nu ne-ar mai pune bețe în roate, nu să ne ajute, dar să nu pună bețe în roate, cred că era mult mai mare cifra”.

Mihai Daraban în aceeași idee a arătat că există multe proiecte care zac în sertarele diverselor instituții ale statului pentru că nu au o semnătură, ”proiecte de sute de milioane, și în domeniul energiei și în multe alte domenii. Nu vorbesc de afaceri imobiliare, vorbesc de sectoare productive care stau pe o semnătura de acolo, și nu se mișcă, oameni care și-au adus finanțare proprie fără să apeleze nici măcar la sistemul bancar românesc. Și de-asta spuneați bine ca statul ar face bine sa nu încurce, de pilda”.

Hinghereala statului

Vorbind despre măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul le-a luat, Daraban a afirmat că: ”Ceea ce se întâmplă este o povară pentru mediul de business. Statul, după părerea noastră, înainte de a trece să îi hingherească, cum se spune cu ghilimele, și ma scuzati de limbaj, pe cei care au depus bilanțul la organele fiscale, cred că în primul rând ar trebui să îi vada pe cei 360.000 care figureaza activi și în funcțiune la Registrul Comerțului și nu depun nimic la fisc”, a explicat Daraban și a dat câteva cifre prin care se vede magnitudinea aberației: ”Prin 2014 va spuneam ca sunt 140.000 ( de firme n.r.) care nu depun nimic și figureaza activi și în funcțiune. După vreun an erau 170.000,  după alt an sau facut 200. 000, 230.000 și iată-ne la 360.000 care, repet, nu depun bilanțul la zi”, a mai spus specialistul.

Șeful CCIR a mai spus: ”Problema este că ANAF-ul nostru se focalizeaza pe baza de date a lor, care înseamnă cei care au depus bilanțul iar baza de date de la Registul Comerțului nu este  luată în seamă deși este vorba de o entitatea a Ministerului Justiției. Noi, când aveam Registrul Comerțului la noi exista obligativitatea să depui bilanțul și la Registrul Comerțului. Acum fiecare e cu baza de date a lui de parca sunt entități separate din țări diferite!”, a mai arătat Mihai Daraban.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.