"Eu constat aici, poate după aceea discutăm cu AEP, că deşi ne împuţinăm natural, aşa cum ne-aţi spus, la referendumul din 2012 erau pe liste 18,2 milioane, iar la referendumul din 2019 suntem 18,9 milioane. Adică sunt cu 700.000 mai mulţi înscrişi pe listele electorale, deşi ne spuneţi că din cauza sporului negativ ne împuţinăm. Deci, ne împuţinăm fizic, dar creştem pe listele AEP. Vreau să ştiu dacă este o diferenţă sau de ce nu este o concordanţă între ceea ce recenzaţi dumneavoastră şi ceea ce regăsim noi ca oameni care votează? Uitându-mă pe datele acestea, din ceea ce prezentaţi dumneavoastră şi ceea ce avem pe listele electorale, mi-aţi spus că suntem astăzi 19,6 milioane populaţie stabilă în România, dacă scădem de aici cele 3,5 milioane, alocaţii pentru copii, deci nu sunt cu drept de vot, ne ies vreo 16,1 milioane cu drept de vot. Pe listele electorale sunt aproape 19 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Mi-aţi mai spus că sporul negativ e de 25%. Deci, de la un recensământ la altul, pe sporul natural, adică 2002-2011, am fost cu 500.000 în medie mai puţini, au murit mai mulţi decât s-au născut", a comentat Zamfir informaţiile furnizate de preşedintele INS în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia economică. 

Potrivit preşedintelui INS, în intervalul 1989-2011, se înregistrează o diferenţă de aproape 3,1 milioane, diferenţă dată de sporul negativ şi migraţia internaţională, iar trendul de reducere a populaţiei scade anual cu câteva zeci de mii. 

Citește și: Prezență record la europarlamentare. 75% au venit deja

"În 1989 - 23.211.000 populaţie rezidentă, iar în 2011 avem 20.121.000. Diferenţa este de aproape 3,1 milioane, diferenţă dată de sporul negativ (diferenţa dintre naşteri şi decese) şi migraţia internaţională. E foarte simplu de evaluat diferenţa dintre naşteri şi decese, această componentă a dus la diminuarea populaţiei rezidente cu aproape 22%-23%. Din păcate, se menţine acest trend de reducere a populaţiei rezidente pe cale naturală. Aproape în fiecare an, 70.000-80.000 este diferenţa dintre naşteri şi decese", a precizat oficialul INS. 

Întrebat dacă AEP se foloseşte de datele recensământului din 2011 pentru a determina numărul de alegători din România, Andrei a spus că nu. 

"Nu există nicio legătură între listele de alegători şi rezultatele de la recensământ. La recensământ avem populaţia după rezidenţă, la listele de alegători avem populaţia după domiciliu. Deci, sunt două lucruri total diferite. Statistica publică două valori: 19,6 milioane de locuitori şi 22,1 (milioane de locuitori), avem o diferenţă de 2,5 (n.r. milioane), atâta pot spune în poziţia în care sunt şi Statistica nu are obligaţia să facă nicio referire la listele electorale. Eu, în calitate de preşedinte al Institutului, nu pot face analize de valoare decât pe cifrele publicate de INS. Cele două cifre nu sunt publicate de INS, eu nu pot să vin şi să combin două surse de date şi să vin să dau explicaţii", a explicat preşedintele INS. 

Dezbaterile la Comisia economică pe această temă vor continua săptămâna viitoare, când vor fi invitaţi reprezentanţi ai AEP şi ai MAI, a anunţat Daniel Zamfir. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.