"Sunt două teme, iar, de mare dezbatere în societatea românească: ajustare pe parte de cheltuieli/ ajustare pe partea de venit. (...) Această consolidare fiscală va fi un proces dureros. Cineva mi-a reproşat că sunt cinic. Eu nu sunt cinic. Întotdeauna am spus este un proces dureros şi este de dorit să se desfăşoare în mod echitabil. Adică nu numai unul să tragă la căruţă. Pe partea însă de cheltuieli nu se poate realiza grosul. Să nu ne amăgim cu anecdotica: sunt 15 lucrători la o primărie, de fapt ar trebui să fie numai patru... Asta e anecdotică. Sigur că primăriile pot să facă aşa ceva în mediul local, se pot reduce foarte mult schemele. Dar să-ţi imaginezi.... Aş vrea ca oamenii să aibă această răbdare, să citească pe ce se duc cheltuielile acestea, cât se duc în învăţământ, în sănătate, în armată. Sigur, putem vorbi de pensii speciale indecente. Şi eu cred că sunt indecente multe dintre pensiile speciale. Perfect, dar nu vom rezolva ecuaţia aceasta a consolidării bugetare, chiar dacă, mă rog, am elimina pensiile speciale, deşi mă îndoiesc că la Armată poţi să faci ceva. Şi aici trebuie să fii cu capul pe umeri", a spus Dăianu la Evenimentul Profit.ro - "Investiţii vs Deficit: Provocări şi riscuri în economie sub impactul datoriei şi deficitelor publice în creştere".

El a subliniat că marea dezbatere este pe partea de venituri, consolidarea fiscală însemnând "extracţie de venituri", de resurse, din buzunarele unora şi altora.

"În societatea românească se duce un război distribuţional, pentru că cineva trebuie să plătească: ori plătim toţi, ori plăteşte o parte, ori plăteşte altă parte. Şi sper să nu ajungem în situaţia să plătim toţi, dar nu în mod egal.(...) Să plătim prin inflaţie, taxa prin inflaţie e o măsură extremă. Dacă ajungi să umbli la TVA din nou, să creşti TVA, loveşti în cei mai nevoiaşi. Cei care au bani mulţi nu se sinchisesc, nu-şi fac probleme. Însă cei care au bani puţini, venituri modeste, ei simt la raft, pentru că una e inflaţia alimentară versus inflaţia aşa cum e calculată, care conţine de toate pentru toţi. Oamenii simpli, care trăiesc numai din salariu, pentru ei contează acea inflaţie alimentară. Deci aceasta este marea problemă. Există un război şi va fi un război distribuţional, pentru că toţi ar vrea să-şi vadă veniturile neatinse. Fiecare se simte special şi n-ar trebui să plătească. Da, dar societatea românească trebuie să plătească. Până una-alta, pieţele au răbdare cu România şi vor avea. Reformele acestea structurale se ştie că sunt dureroase şi reclamă timp. De aceea există şi bani alocaţi României pentru a efectua aceste reforme", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

Citește și: Dăianu: Investițiile din fonduri europene nu au un impact major asupra deficitului

Dăianu a semnalat că, spre deosebire de alte ţări din UE, România are o datorie publică rezonabilă, însă problema este deficitul primar şi a subliniat că bugetul public este alimentat de toţi cetăţenii, nu doar de companii.

"România are o datorie publică rezonabilă. Problema României este că are un deficit primar, deci în afara serviciului datoriei, foarte mare.(...) Noi trebuie să ne ocupăm de acest deficit (...) Aţi spus avem reprezentanţi ai mediului de afaceri, pentru că ei plătesc. Doamnelor şi domnilor, toţi cetăţenii plătesc şi alimentează bugetul public. Vă fac şi un reproş public. Spuneţi că numai companiile alimentează bugetul. Nu, domnule, toţi cetăţenii (...) Acestea sunt mituri şi piste false. Toţi cetăţenii plătesc, în afară de cei care se derobează, că avem oameni care au venituri foarte mari şi nu plătesc nimic. Şi să se ocupe ANAF-ul de acele persoane. Deci, vedeţi dumneavoastră, am spus că vă fac un reproş. Vă fac de ce? Pentru că întreţineţi aceste mituri. Unii vorbesc de faptul că avem investiţii publice multe, nu contează deficitele. Contează. Unii spun avem fonduri europene, suntem asiguraţi. Fondurile europene pot fi cele din PNRR. În câţiva ani nu vor mai fi. Dar cine plăteşte taxe şi impozite? Plătesc tot cetăţenii taxe şi impozite", a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a reiterat că România are un deficit în jur de 6% şi trebuie să ajungă nu la 3%, ci la 1,52%, pentru că este nevoie de spaţiu fiscal pentru a amortiza alte şocuri, ceea ce înseamnă o corecţie de 4%.

"Trebuie să ne ducem de la în jur de 6% la 1,52%. Aceasta este o corecţie de 4% din PIB. Se face o corecţie, trebuie să o faci nu în 10 ani...pieţele ar putea să n-aibă răbdare să stai până în 2030. Deci marea dezbatere este cum să facem această corecţie. Pe partea de cheltuieli nu poţi să faci principalmente această ajustare. Nu poţi să o faci. Nu poţi să scoţi pe partea de cheltuieli 3% din PIB", a punctat Dăianu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.