Danemarca a urcat de pe locul al treilea anul trecut pe primul loc în 2022, pentru prima dată în cei 34 de ani de când IMD Business School a publicat clasamentul mondial al competitivității, potrivit unui comunicat publicat miercuri.

"Danemarca este cea mai avansată țară din lume din punct de vedere digital, iar acum ocupă primul loc datorită unor politici bune, avantajelor oferite de faptul că este o țară europeană, unui accent clar pe sustenabilitate și unui impuls din partea sectorului său corporatist agil", a declarat Arturo Bris, profesor la IMD, cu sediul în Lausanne, Elveția, în comunicat.

Împreună cu celelalte națiuni nordice, economia daneză s-a descurcat mai bine prin blocaje decât majoritatea colegilor săi bogați, ajutată de rețelele puternice de siguranță socială, de nivelurile scăzute ale datoriei și de progresul digital, precum și de o dependență mai mică de turism. Șomajul din Danemarca se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 14 ani, iar produsul intern brut va crește probabil cu 3,4% în acest an, potrivit celei mai recente previziuni guvernamentale.

Citește și: Misterul banilor ruși din Elveția. Avocații oligarhilor lui Putin nu au stat degeaba

La două luni după ce Vladimir Putin pornit la război împotriva Ucrainei, toate încercările de a găsi comorile pitite de ruși în Elveția nu au dat vreun rezultat fulminant. Cu statutul ei de neutralitate, Elveția a fost considerată în ultimii ani ascunzătoare perfectă pentru averile oamenilor lui Putin. 

Dar chiar și după ce Berna a introdus toate sancțiunile impuse de SUA și UE împotriva oligarhilor ruși (și acum există aproximativ 900 de persoane pe această listă în întreaga lume), în Elveția au fost înghețate active rusești în valoare de numai OPT miliarde de dolari sau 7,7 miliarde de franci elvețieni, scrie Financial Times. 

Ceva deosebit de complex

Prin comparație, Insula Jersey a înghețat active în valoare de 7 miliarde de dolari care au legătură cu magnatul rus Roman Abramovici. Ce spune acest lucru despre guvernului elvețian? Probabil că punerea în aplicare a unui pachet de sancțiuni atât de masiv este o muncă care are un început, dar nu are un sfârșit și nu poate avea un final. "Controlul eficient al acestor active este o sarcină de cel mai înalt grad de complexitate", explică Erwin Bollinger, un oficial elvețian de rang înalt din cadrul Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice (SECO, divizia din cadrul Ministerului Afacerilor Economice responsabilă cu sancțiunile). El asigură că băncile fac acum tot posibilul pentru a încerca să depisteze activele și averile clienților lor. 

Pentru a pune cumva în context cifra oficială scăzută a fondurilor confiscate în urma sancțiunilor, Asociația bancară elvețiană (Schweizerische Bankiervereinigung SBVg) a estimat recent că un total de aproximativ 150-200 de miliarde de franci elvețieni (155-207 miliarde de dolari) din banii rușilor sunt deținuți în băncile elvețiene. Dar foarte puțini bancheri elvețieni par să creadă acest lucru. În același timp, ei spun că, în ultimă instanță, banii rușilor nu merică riscul unei confruntări cu autoritățile financiare și fiscale americane. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.