La ultima ședință de politică monetară, Banca Centrală nu a mai făcut un pas înainte, nu a mai crescut dobânda cheie, a rămas în luna februarie la 7%, la fel ca în luna anterioară. Să ne așteptăm oare ca la următoarea ședință de politică monetară să scadă dobânda cheie, în funcție de care ratele tururor românilor cu credite bancare? 

Nu vedem condițiile îndeplinindu-se chiar așa de repede

”Nu s-a modificat dobânda, aveți dreptate, dar, după cum ați văzut, ROBOR-ul a scăzut în această perioadă. Legătura nu este neapărat atât de condiționată. Evident că există: dobânda a ajuns la 7%, ROBOR-ul este la 7%. Vă amintiți că, în noiembrie, am avut și 8%-8,2% cotația ROBOR-ului la trei luni. Nu susțin că nu există această legătură, dar ea nu este atât de simplă. Contează și alte lucruri în piață, precum lichiditatea și așteptările legate de inflație. Pentru că ROBOR-ul evoluează așa și din această cauză. Ori, așteptările legate de inflație arată acum o inflație care coboară. Nu vorbim despre o coborâre bruscă și de aceea, dacă este să vorbim despre o scădere a dobânzii la următoarea ședință, este o decizie pe care o ia Consiliul de Administrație. Nu vedem condițiile îndeplinindu-se chiar așa de repede. În plus, Banca Centrală a arătat o prognoză de inflație pentru finalul anului, undeva la 7%, și aș putea să spun așa: cu siguranță Consiliul de Administrația va lua în considerare toate acele decizii care sunt necesare pentru a ajunge la această inflație de 7% spre finalul anului”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, la emisiunea D`ECONOMICS, moderată de jurnalistul Alex Vlădescu.

Nu cred că Banca Centrală va putea face ceva 

Reprezentantul BNR a precizat, totodată că ”o prognoză este făcută numai în condițiile în care se îndeplinesc anumiți parametri, iar parametrii aceia, mare parte dintre ei, nu depind de Banca Centrală. Când depind de Banca Centrală, evident că se atinge ținta. Dar dacă are loc o intensificare a războiului din Ucraina și o nouă criză energetică, îmi este greu să cred că Banca Centrală va putea să facă ceva. Putem să avem orice ținte și orice prognoze. 

Altceva vreau să subliniez însă: atâta timp cât inflația este la 15%, iar dobânda la 7%, vorbim în continuare de un diferențial uriaș de dobândă și ar fi o extraordinară performanță să putem antrena o coborâre a inflației fără să mai avem creșteri de dobândă. Să nu înțelegem greșit: într-o lume normală, dobânda de politică monetară trebuie să fie peste inflație. Repet, nu la o inflație de 15%, pentru că lucrurile degenerează poate în ultimul hal. Dar într-o lume normală, în manualul de economie așa scrie, dobânda trebuie să fie peste inflație. Dacă setăm așteptările într-un sens complet nerealist, riscăm să avem mai multe necazuri decât beneficii în urma acestui proces, care este un proces de descreștere ușoară a inflației. 

Cu alte cuvinte, epoca dobânzilor ridicate va continua să existe, cel puțin deocamdată?

Aș putea spune altfel: epoca dobânzilor mici a trecut, ea a fost o anomalie totală, pentru că să ai 0,61% la ROBOR este nefiresc. A fost o situație cu totul specială în economia mondială, care a influențat și piața românească și a făcut să avem aceste dobânzi. Dobânzile trebuie să fie real pozitive. Repet, în manualul de economie scrie acest lucru, a subliniat Dan Suciu. 

Ce se întâmplă cu românii care au luat credite în IRCC. Pentru ei ar putea fi o lovitură creșterea acestui indice. 

”Nu știu dacă este o lovitură. Creșterea dacă este, ea nu este mare. O știm, o putem calcula, în principiu, pentru că IRCC-ul, aprobat printr-un act normativ în 2019, a fost considerat ca ceva bun la acea dată. De fapt, IRCC-ul este un ROBOR cu întârziere de șase luni pe cotațiile mai mici de trei luni. El a fost și el în creștere, pentru că nu numai ROBOR-ul la trei luni a crescut. IRCC-ul nu poate fi altfel decât evoluează piața. În consecință, îl putem calcula, știm că va fi în jur de 6%, probabil că acela va fi vârful, în orice caz așa anticipăm acum situația. 

O veste bună

Deci, 6% vârful de IRCC? Da, în jur de 6%, probabil un pic peste. Vom veni cu datele la sfârșitul lunii aprilie. Deci, de la 1 aprilie intră în vigoare noul IRCC. Vestea bună este că nu au crescut numărul creditelor neperformante, este o veste remarcabil de bună care arată că cei care au luat credite au luat cu simț de răspundere și seriozitate. E undeva la 2,5%, o cifră care e foarte mică. Acum un an eram la 3,5%”, a mai spus Dan Suciu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.