Purtătorul de cuvânt al BNR a explicat la B1TV că recesiunea este mai mult un termen tehnic ”recesiunea înseamnă două trimestre de creștere economică negativă legată una de alta. Pot fi două trimestre de stagnare. [...] Și noi am fost într-o asemenea situație. Din fericire, 2022 este un an de creștere importantă. Dar, repet, am mai trecut prin trimestre negative, ca sa spun așa. Nu e un moment strălucitor, departe de mine să induc ideea că e floare la ureche, dar nu e o criză. E o perioadă mai dificilă de așezare a economiei”, a declarat Dan Suciu și a subliniat că: ”Dacă e numai această problemă și avem în schimb o rezolvare a prețurilor la energie, pe termen mediu, ne putem aștepta ca în 2023 lucrurile să evolueze din perspectiva inflației pe un trend descendent”.

Pe de altă parte, Dan Suciu a mai spus că: ”Suntem poate în zona de impredictibilitate cea mai acută, cel puțin de când sunt eu la banca centrală. Nu neapărat de multă vreme, dar de când sunt eu la banca centrală nu am văzut așa o situație cu multe elemente de impredictibilitate la mijloc și vedem acest lucru la nivelul tuturor băncilor centrale, nu numai la Banca Națională. Există un mare semn de întrebare legat de evoluție. Prețurile energiei sunt o necunoscută în acest moment. Vedem că avem o piață a energiei care cere decizii de politici publice transnaționale la nivel european, cu efecte locale și decizii locale cu impact local, genul plafonări, compensări care depind de bugetele fiecărei țări în parte. E foarte greu de spus ce perspectivă există pe prețuri la energie, care sunt influențate de masiv și de războiul din Ucraina”.

Despre decizia guvernului de a majora pensiile de la 1 ianuarie 2023, Dan Suciu a zic că: ”Anul viitor va fi mult mai greu decât anul acesta. Deci, din punctul acesta de vedere, nu cred că asta este marea problemă, că banii se dau de la 1 ianuarie. Va fi un an dificil. Repet, 2022 a fost un an și va fi un an de creștere economică, chiar dacă în trimestrul III și în trimestrul IV, avem o decelerare a creșterii economice, o scădere semnificativă, dar, una peste alta, anul va fi un plus semnificativ. Anul viitor nu știm cum va fi, pentru că depinde mult de contextul internațional. Avem câteva elemente care pot compensa, de genul utilizarea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție, ele fiind generatoare de creștere economică odată utilizată, o creștere neinflaționistă”.

Despre explozia prețurilor la alimentele procesate, Dan Suciu a apreciat că: ”A fost un transfer ultrarapid al prețurilor din energie la prețurile alimentelor procesate, mult mai rapid decât am văzut în alte transferuri de preț. Elementele generatoare de inflație se transmit și în celelalte prețuri și atunci cresc toate prețurile. De data aceasta, transferul a fost ultrarapid. De aceea am și venit cu 0.75 creștere de dobândă. În mod normal, acest transfer are loc ceva mai lent și, de asemenea, noi nu putem opera la nivelul prețurilor energiei, nu avem ce face.  Creșterea de politică monetară nu influențează acele prețuri. Acolo nu mai avem o piață neapărat liberă care funcționează pe cerere ofertă. Avem acea distorsiune de prețuri, cu prețul spot. E o întreagă piață foarte complicată, care nu funcționează.

Despre intervenția guvernului pe piața energiei reprezentantul BNR a apreciat că: ”Dacă nu am fi avut plafonarea și compensarea prețurilor la energie, inflația ar fi trecut de 20% în momentul ăsta. Dar ceea ce vreau să spun este că nu putem opera asupra acelor prețuri care au determinat 70 la sută din indicele de inflație. În consecință, prin creștere de dobândă, restrângerea creditării și impactul acesta asupra valorii banilor, putem influența doar restul prețurilor într-o anumită măsură, ceea ce înseamnă că fugim destul de mult în urma inflației, fără să punem presiune suplimentară pe rate. Dobânda o putem crește oricând la un nivel brusc de multe procente, rezolvăm o parte din inflație, dar dăm peste ca parte din economie”. 

Suciu a mai explciat că toate dobânzile cresc și nu doar în țara noastră ci peste tot și a punctat spunând că: ”Să nu uităm că am plecat de la inflația cea mai mare din Europa. Acum nu avem inflația cea mai mare. Sunt alte state în fața noastră: Polonia, Cehia, Ungaria, ca și state cu care ne comparăm în permanență. Acestea au inflații mult mai mari, mai ales în Cehia și Polonia, unde sunt 17 procente. Ungaria are spre 16, dar dobânzile sunt mult mai mari. În Ungaria echivalentul dobânzii de politică monetară este 13. În Polonia și în Cehia este 7 sau aproape de 7, deci mai mare decât în România. Am încercat să ținem acest echilibru pentru că suntem tratați de piețele internaționale la pachet și atunci trebuie să ținem pasul și cu ce se întâmplă acolo, dar în același timp să ținem cont și de condițiile locale”, a mai explicat reprezentantul BNR.

Citește și: Suciu (BNR): Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.